VIP Magazin
12 Noiembrie 2019
Print
Print
Print
Print
Top cultură. Mai 2014
Mai 2014, Nr. 120

Top cultură. Mai 2014

Comentează   |   Cuprins

Alături de clasicii muzicii universale
După ce recent a fost onorat de către preşedintele României, Traian Băsescu, cu Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” – în grad de Mare Ofiţer, vestitul compozitor Eugen Doga, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, are un nou şi mare motiv de bucurie: muzica dumnealui a fost inclusă într-un top internaţional intitulat „Top 200 Classical Pieses”. Adică, topul celor mai frumoase 200 de melodii clasice ale tuturor  timpurilor, realizat de History Rundown. Creaţiile maestrului se regăsesc, astfel, printre cele ale compozitorilor clasici. Pe locul întâi al acestui clasament se află Ludwig van Beethoven cu „Simfonia Nr. 5”,  urmat de Piotr Ilici Ceaikovski cu „Uvertura 1812”. Primele zece poziţii le ocupă creaţiile lui Bach, Verdi, Mozart, Strauss şi Carl Orff. Piesa „Gramofonul” de Eugen Doga, scrisă pentru filmul produs în limba rusă „Fără dovezi” în 1992, e pe poziţia a 83-a din acest top, ( între poemul simfonic „Finlandia” de Sibelius şi „Uvertura Egmont” de Beethoven). Iar celebrul vals scris pentru filmul lui Emil Loteanu „Blânda şi tandra mea fiară” (1979) se află pe locul 94, între„Spărgătorul de nuci” de Ceaikovski  şi „Bărbierul din Sevilla” de Rossini. Eugen Doga a scris muzică la peste 200 de filme, zeci de alte creaţii, iar numele compozitorului îl poartă şi o  planetă din Univers.

A schimbat cântecul pe actorie
Filmul artistic „Ohotnic” („Vânătorul”), realizat  de tânărul regizor şi scenarist Ivan Naniev (producător – Sergiu Cumatrencu Jr.), oferă surpriza a două mari premiere dintr-o dată: este PRIMUL thriller produs la noi şi este PRIMUL rol în cinema al interpretului Pasha Parfeny. În cele cinci istorii diferite, care se intersectează, pelicula vorbeşte despre prietenia adevărată şi falsă, onoare şi trădare, dragoste şi intoleranţă. Filmările s-au desfăşurat anul trecut timp de circa 30 de zile la Chişinău şi în satul Bravicea, Călăraşi. Contrar opiniilor vehiculate anterior,  subiectul filmului, potrivit regizorului, chiar dacă vorbeşte despre un killer profesionist, nu are nimic în comun cu dramaticele omoruri de la Durleşti de acum trei ani. Filmul e produs în limba rusă. Asta, spune regizorul, nu doar din motiv că în el s-au filmat mulţi actori ruşi şi ucraineni, ci şi din considerente comerciale – filmul fiind orientat spre piaţa cinematografică a statelor CSI, dar şi cea internaţională. Pasha Parfeny a fost selectat după un casting riguros. Cântăreţul a surprins prin facultăţile sale actoriceşti nebănuite. Chiar dacă (ciudat!) Pasha nu cântă deloc în film (la câte are de făcut, nu-i arde de cântec, precizează regizorul I. Naniev!), cântăreţul-actor a fost nevoit să înveţe mai multe lucruri, în special a mânui profesionist o armă de foc, de vreme ce personajul său este un „băiat rău”, înarmat, periculos şi dur. Pasha spune că, în realitate, chiar dacă experienţa cinematografică i-a plăcut nespus, nu are de gând să renunţe la cariera de interpret.

În lumina sărbătorilor pascale
Sărbătorile de Paşti sunt în fiece an mult aşteptate nu doar de enoriaşii simpli, ci şi de artişti: interpreţii îşi scot vreo nouă piesă luminoasă, folcloriştii mai şlefuiesc vreun colind pascal. Artiştii plastici, în special iconografii sau pictorii bisericeşti, completează galeria chipurilor de sfinţi. Astfel a procedat şi dinastia de pictori Lungu, dintre care, cei mai activi – tatăl Iurie şi fiul Ianis, au vernisat o impresionantă expoziţie de pictură „Stropi de Moldova”. Prin ea, pictorii şi-au propus să facă un duet artistic. Icoanele bizantine alternează cu portretele personajelor istorice ale neamului – metafore ale patriotismului, dar şi cu tablourile poetice care evocă adevăratele valori. Pictorii Lungu ne îndeamnă, aşa precum îndeamnă iconografia bizantină, să privim mai profund decât doar suprafaţa picturilor, să privim în profunzimea chipurilor zugrăvite. Vă reamintim că Iurie Lungu este printre primii pictori bisericeşti, autorizat al Patriarhiei Române. Pictează icoane, pereţii, dar şi zidurile bisericeşti (circa 28 la număr) de peste 30 de ani. Datorită dinastiei de pictori Lungu (pe care o completează soţia Larisa şi fiica Ina) admirăm cu drag  extraordinara frescă din biserica „Sf.Teodora de la Sihla”, iconostasele din Catedrala Mitropoliei din capitală, pictura murală de excepţie de la biserica „Sf.Nicolae” de la  Mănăstirea Curchi etc.

Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon






* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău
+19°