VIP Magazin
22 Octombrie 2018
Print
Print
Print
Print
Top cultură. Decembrie 2013
Decembrie 2013, Nr. 115

Top cultură. Decembrie 2013

Comentează   |   Cuprins

Succesul de SUS al …limitei de JOS a cerului…
După ce astă vară a făcut să se vorbească despre Moldova la Festivalul de la Cannes, (cu filmul „Colecţia de Arome”), regizorul Igor Cobileanski aduce, iată,  premiul Federaţiei Internaţionale a Criticilor de Film FIPRESCI de la Festivalul Cinematografic de la Cottbus, Germania. „La limita de jos a cerului” e mai mult o parabolă, ce spune povestea unui tânăr care încearcă să se adapteze la realităţile lumii capitaliste. „Personajele sunt individualizate, creionate cu realism, compasiune şi umor ”, a notat juriul. Pelicula a avut de fapt o presă elogioasă: „Un film de artă solid, cu accente de umor negru” („Hollywood Reporter”) sau: „Rareori un personaj principal a fost portretizat cu atâta precizie” („Sight & Sound”) etc. În mediul de specialitate se spune că Igor e un regizor „subtil şi deosebit de atent cu detaliile, evită clişeele cinematografiei şi refuză să se complacă în autocompătimire (...)”. Premiera Naţională  a peliculei „La limita de jos a cerului” a coincis, la început de decembrie 2013, cu relansarea activităţii cinematografului „Patria – Loteanu” din centrul capitalei.

O Steluţă BOTEZată de muzică şi succes
La 11 ani cânta pe scena din satul natal – Pleşeni, Cantemir. A fost într-un ceas bun. Îi zice Stela Botez şi cântă în special muzică populară. Deja la 12 ani era apreciată la Galaţi (concursul „Ceata lui Piţigoi”). Au urmat şi alte succese, inclusiv premiul mare în Bulgaria 2006.  Ascultând-o, ai senzaţia că e toată făcută din muzică. Vocea ei combină spectaculos limpezimea izvorului şi măreţia stejarului. Recent, Stela a înregistrat o performanţă inedită: a câştigat în România în doar câteva zile patru premii prestigioase în cadrul a patru festivaluri diferite: premiul al III-lea la Festivalul Naţional de Folclor „Pană de păun” din Bistriţa, jud. Bistriţa-Năsăud; premiul al II-lea la Festivalul Naţional de Folclor „Mureş, pe marginea ta” din Ocna Mureş, jud. Alba şi încă un premiu al II-lea la Festivalul Naţional de Romanţe „Poveste de toamnă” din Baia Mare, jud. Maramureş, precum şi marele premiu la Festivalul Naţional de Interpretare a Romanţei „Te aştept pe-acelaşi drum” in memoriam Valer Ponoran din Zlatna, jud. Alba. A reuşit să realizeze toate astea prin strălucirea şi naturaleţea sa, vorba criticilor de peste Prut. Menţionăm că Stela a participat la un concurs de romanţe pentru prima dată în viaţă.

Colindul a fost ridicat la scară universală
În plină forfotă a sărbătorilor de iarnă, iată o premieră extraordinară pentru noi: frumosul obicei de iarnă „Colindatul în ceată bărbătească” a intrat spectaculos în lista patrimoniului mondial UNESCO. Dosarul pentru participarea la selecţia UNESCO a fost pregătit timp de doi ani de o comisie interguvernamentală, formată din etnografi, istorici, muzicologi şi folclorişti din Republica Moldova şi România. Iar decizia a fost luată la sesiunea Comitetului pentru salvgardarea patrimoniului imaterial al UNESCO, care s-a desfăşurat la Baku, Azerbaidjan. Folcloristul şi interpretul Nicolae Gribincea spune că tradiţiile poporului nostru sunt unice. La fel şi colindatul, care ţine de bărbaţi. Pe lângă colind însă, menţionează Gribincea,  sunt şi alte elemente tradiţionale care ar merita să fie luate sub protecţia UNESCO, de exemplu, jocurile noastre şi Mărţişorul. Ministrul Culturii, Monica Babuc, precizează că sunt peste 170 de acorduri cu primăriile locale care au ajutat la căutarea cetelor de bărbaţi care mai colindă. Acest lucru aduce un plus de imagine ţării noastre, făcând-o mult mai cunoscută în lume. Termenul „colindă” este de origine latină şi provine de la „calendae”, derivat din verbul „calare” („a vesti”). Colindătorii sunt chipul îngerilor care au vestit Naşterea Domnului.

Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon






* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău
+10°