VIP Magazin
20 Noiembrie 2019
Print
Print
Print
Print
Top business. Septembrie 2011
Septembrie 2011, Nr. 89

Top business. Septembrie 2011

Comentează   |   Cuprins

de Iulian BERCU

Leciţi de echilibristică
Va fi sau nu va fi o nouă criză economică globală, regională sau locală? Experţi de diferite înălţimi s-au tot dat cu părerile concurând în profeţii de tot soiul, de la cel puţin optimiste până la apocaliptice. Cei internaţionali susţin că ne putem aştepta la un nou val de instabilitate generat de datoriile SUA şi ale unor state din spaţiul european, precum şi de valul de violenţe începând cu Africa şi terminând cu Uniunea Europeană. Cei locali sunt de părere că Moldova va resimţi al doilea val de criză doar în cazul reducerii susţinerii internaţionale, remitenţelor de peste hotare şi a comerţului extern.

Cu toate acestea, arbitrii internaţionali nu încetează să ne încurajeze făcându-şi meseria. Reprezentantul permanent al Fondului Monetar Internaţional în Moldova, Tokhir Mirzoev (foto), consideră că Republica Moldova este mult mai bine pregătită pentru o eventuală criză economică decât în 2009. Valoarea rezervelor valutare este cu mult mai înaltă, chiar a atins niveluri record. În plus, BNM are o abordare complet nouă a gestionării unor crize. Remitenţele, deocamdată, cresc. În iunie 2011 acestea au constituit 133.87 mil. de dolari, depăşind indicatorul transferurilor în iunie anul trecut cu 21,4%. Creşte comerţul exterior. Creşte tot! O confirmă chiar şi experţii BERD, ale căror prognoze devin tot mai optimiste – o creştere de 5,5% a PIB în 2011, faţă de 3,5% la început de an, şi 4,5% câteva luni în urmă.

Ce avem de făcut? Putem depune eforturi să canalizăm remitenţele în afacerile mici. Putem diversifica şi mai mult pieţele de desfacere pentru a diversifica riscurile. Ne putem lansa şi poziţiona pe piaţa internaţională în calitate de furnizor de servicii IT. Putem încerca să speculăm pe seama crizei alimentare şi să atragem investiţii şi tehnologii. Putem multe. Şi trebuie sa facem multe, pentru că limita între „putem”, „dorim” şi „trebuie” devine din ce în ce mai transparentă.

„Economia moldovenească” la 20 de ani
Există şi basta! „Economia moldovenească” – născută peste noapte, crescută în baza legilor junglei, maturizată forţat de către donatorii şi partenerii externi, sare în sus, merge sau şchiopătează într-un pas cu economia globală. Plină de probleme, dar şi istorii de succes, afacerile din Moldova continuă să aducă oamenilor bani, din care sunt plătite impozitele. Iar ceea ce rămâne se cheltuieşte, aducând altor oameni bani, din care sunt plătite impozitele, iar ce rămâne se cheltuieşte...

Consumatorii se simt tot mai „oameni”
Probabil una dintre primele poziţii în topul instituţiilor cel mai puţin iubite de moldoveni este ocupată de furnizorii de energie. Şi asta nu numai din cauza unei creşteri continue a tarifelor, argumentate, ce-i drept, dar şi din cauza unei lupte continue pentru „dreptatea supremă”, lupte în care consumatorii de cele mai multe ori erau înfrânţi. S-a deconectat lumina pentru câteva zile –  accident pe reţea, nu ai ce face, aştepţi. În fiecare noapte se deconectează curentul – ce să-i faci? Acum, în baza unei redacţii noi a regulamentului Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, fiecare consumator va putea trage furnizorul de mânecă: „M-ai lăsat fără curent mai mult decât este prevăzut (6 sau 9 ore neprogramate, 5 sau 8 ore programate), plăteşte-mi o compensaţie (de la 20 de lei la 5000 de lei)”. Este un prim pas pe calea educaţiei consumatorilor, care, deocamdată, din neştiinţă sau nedorinţă, se lasă „călăriţi” uneori de unii furnizori.

Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon






* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău
+10°