VIP Magazin
14 Noiembrie 2019
Print
Print
Print
Print
Top 3 cultură. Septembrie 2008
Octombrie 2008, Nr. 54

Top 3 cultură. Septembrie 2008

Comentează   |   Cuprins

de Andrei Porubin

Maria Bieşu
primadona Operei Naţionale  


pentru supraefortul de a menţine vie flacăra Festivalului ce-i poartă numele

După ce în anul trecut a lipsit din spectrul artistic al sezonului (a cedat locul unei serioase premiere  internaţionale „Madame Butterfly”, desfăşurate la iniţiativa Primadonei Operei noastre, Dnei Maria Bieşu, desemnate acum 41 de ani drept cea mai bună Cio-Cio-San din lume), iată-l produs în septembrie curent - Festivalul “Invită Maria Bieşu”,  ajuns la cea de-a XVI-ea ediţie şi organizat de Ministerul Culturii şi Turismului, Uniunea Muzicienilor din Moldova şi Teatrul Naţional de Operă şi Balet. Bugetul festivalului, de circa 750 mii lei, a permis întocmirea unei agende cu 4 opere, 3 spectacole de balet şi 2 concerte. Precum s-a mai întîmplat la  acest festival – alături de artiştii noştri au evoluat în fiece spectacol cîte 2-3  vedete de peste hotare, venite  la Chişinău  din  România, Ucraina, Rusia, Slovacia, Bulgaria, Austria, Italia, Turcia… Pentru întîia dată i-am admirat pe soliştii din Mongolia şi Coreea de Sud (soprana Bayasgalan Dashnyam şi tenorul Patrizio Ha, - spectacolul „Turandot” de G. Puccini), doi artişti ai Teatrului Bolşoi din Moscova (soprana Lolitta Semenina şi dirijorul Pavel Sorokin (opera „Iolanta” de P. Ceaikovski), am aplaudat spectacole prezentate pentru prima oară la festivalul din Moldova – “Don Giovanni”, „Norma”, „Turandot”, „Iolanta” şi baletul „Luceafărul” de Eugen Doga, montat în 2007. Printre cei care au mai acceptat şi în alţi ani invitaţia Mariei Bieşu este şi soprana din România, Felicia Filip.

Petru Vutcărău
regizor    


pentru  premiera cu care debutează teatrul “Eugene  Ionesco”  în noua  stagiune

Noua premieră în limba română – “Ioana şi focul” (în aprilie acest spectacol a fost jucat la Chişinău în limba niponă de compania Kaze din Tokio) este un text de Matei Vişniec, spus aproape ca o poveste de cei 2 naratori, dar şi de alte personaje – “…despre credinţa noastră în eroi, despre deziluzii şi sacrificii…, despre fapta şi persoana Ioanei D’Arc, proiectate în conştiinţa noastră” - spune regizorul Petru Vutcărău. Focul aici nu e doar una din cele 4 stihii, în stare să ardă Pomul vieţii şi al visurilor noastre. Focul sîntem noi, oamenii, care găsim explicaţii plauzibile chiar şi dorinţei noastre ascunse de a distruge. Deşi măştile, păpuşile şi umbrele, care sînt deopotrivă eroi în această reprezentaţie, amintesc de teatrul tradiţional japonez, prezenţa lor în spectacol se citeşte şi ca o aluzie la veşnica dilemă a omenirii, de a se lăsa manipulată, la bufonii, care  hotărăsc destinele regilor lor.

Spectacolul începe cu o trupă de actori ambulanţi, care dă busna gălăgios în sală şi, după o serie de studii de comunicare, declară între altele “… sîntem actori şi TEATRUL este destinul nostru…” Este, de fapt, şi o imagine a extraordinarului teatru “Eugen Ionesco”, ce mai trăieşte ÎNCĂ destinul vitreg al actorilor ambulanţi.

Compania “Moldcell”

pentru  susţinerea financiară a  valorilor  teatrului universal

Fericită ideea Companiei “Moldcell” de a sprijini financiar aducerea la Chişinău nu doar  a vedetelor  muzicii uşoare, ci şi a  spectacolelor de teatru, pe care publicul chişinăuian nu le poate viziona atît de des, mai ales cînd e vorba de  un spectacol nou sau de  nume notorii, precum Lia Ahedjacova, Evghenii Mironov şi Avangard Leontiev, pe care-i cunoaştem mai mult din filme. Preţul biletelor – de pînă la 1500-2000 de lei nu a fost, se vede, usturător, de vreme ce sala Operei Naţionale a fost, pur şi simplu, suprasolicitată. Spectatorii au stat în picioare, chiar dacă reprezentaţia a durat aproape 4 ore. Compania de teatru a lui Evghenii Mironov şi primul ei spectacol “Figaro: evenimentele unei zile” a  intrigat opinia publică de  la Moscova, provocînd critici neomogene în presă. Deşi piesa – una din cele mai scandaloase ale lui Pierre Augustin Caron De Beaumarchais – a fost srisă în secolul al 18-lea, în spectacol nu vei vedea castele de conte, haine de crinolină, jabeau-uri etc. E o viziune modernă a calităţilor şi metehnelor omeneşti, vechi de cînd lumea… sau… e ceea ce poate spune dramaturgia clasică despre ziua de astăzi, evitînd arhaismele şi utilizînd pînă şi limbajul străzii. Programul aşa şi titra – “versiune  scenică, compusă de Kiril Serebrennicov (regizorul spectacolului!) în baza traducerii făcute de Maria  Zonina…”.



...o lună cu multă MUZICĂ – muzica  ploilor, a nunţilor, muzica ciorchinilor copţi, a aplauzelor din sălile de teatru, muzica lui Beethoven şi cea a geniilor de operă şi balet.

Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon






* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău
+8°