VIP Magazin
22 Octombrie 2018
Print
Print
Print
Print
Subj: Noroc, Sergiu!_
Mai 2011, Nr. 85

Subj: Noroc, Sergiu!_

Comentează   |   Cuprins

Noroc, Sergiu. Uite, eu îs în drum spre Giurgiuleşti şi mi-am luat laptopul cu gândul de a termina materialul pe care ţi l-am promis. Dar pentru că e Moldova în jur şi pentru că în curând va răsări soarele şi se va face totul, sper, şi mai frumos, am hotărât să-ţi scriu despre asta. Despre ce văd în jur. Pentru că-s pe drum, nu pot să machetez pagina, de asta te rog să transmiţi Cătălinei că vreau text alb pe fundal negru, caractere Courier New şi impresie de e-mail. n:\ Viorel POSMOTREL:\

 05:39
Văd Cimişlia în jurul meu şi asta mă întristează. Verile copilăriei mele erau cimişliene. „Oraşul” s-a urâţit incredibil, de atunci. Adică cu dânsul s-a întâmplat ceea ce cred moldovenii că se numeşte „dezvoltare” — centrul seamănă cu o periferie a Islamabadului — un imens Internet-cafe, cu frizerie-brutărie-farmacie, casă de rugăciuni şi fitness club. Motivul de mândrie al cimişlianului tot unul a rămas: „televâşca noastră îi mai înaltă decât cea de la Chişinău cu 42 de centimetri!”

Văd drum normal, în sfârşit. Acum îmi e mai uşor să nimeresc literele. Drumul este construit de turci pentru găgăuzi şi leagă Cimişlia de Comrat. O, scrie că intrăm în „Gagauziya”. Ziceam de drum. Eu, Sergiu, iată la ce mă gândesc — dragostea Turciei pentru găgăuzi e mai mică chiar decât cea a României pentru moldoveni; România însă nu s-a avântat să repare magistralele provinciei lor istorice Basarabia.

Apropo, tot drumul, lumea vorbeşte despre drum. Iura spune că drumul ăsta e foarte bun, poţi adormi la volan, la cât de drept este. Jenea spune că „mî vcera ehali cerez Palanku, tam polnâi zvizdeţ” (el, de fapt a spus „pizdeţ”, dar îţi dai seama că nu e bine să scrii asta în revistă).
Mie-mi place locul dintre Răzeni şi Cimişlia, pe unde am trecut acum jumătate de oră şi în care se termină brusc şoseaua cea bună — tot acolo, s-a terminat, cânva, Uniunea Sovietică. Şi parcă-i văd pe muncitori aruncând lopeţile: „Gata, haroş! Nu mai este soiuz, nu mai trebuie de lucrat. Hai acasă!”
Auzi, dar ei, cei de sus, ei la întâlnirile cu alegătorii cum ajung, au căile lor secrete? Pentru că, dragul meu Sergiu, alt cuvânt decât „zvizdeţ” nu găsesc, pentru a povesti şoselile noastre.

 05:59
Văd indicatorul de intrare în localitate pe care scrie „Comrat”. Cafe-bar-optovâi-sklad-mir-santehniki-stroimaterialî-argonnaia-svarka. De Cimişlia îl deosebeşte doar prezenţa monumentului lui Lenin şi absenţa inscripţiilor în română. Alde „Hai, Moldova!” au cam uitat să-şi traducă mesajul în rusă, presupun — de jur-împrejur se întind lanuri de culiocele. Stepa Bugeacului este acoperită cu polietilenă. Fix acum răsare soarele şi orizontul luceşte orbitor a pacheţele.
Ştii ce-mi mai place în Moldova? Că nu există linii perpendiculare. Cât vezi cu ochii, totul e strâmb. Casele, stâlpii, răstignirile, disco-barurile — nimic nu stă înfipt ferm şi drept în pământ.

 06:27
Iar tremurăăăăă laptopul, iar gropi. Văd o stelă pe care scrie Cadir Dolayi. Ceadâr-Lunga, adică. Acum două săptămâni, trebuia să filmăm la căluţi, la fermă, dar ne-a sunat directorul şi ne-a preîntâmpinat că e foarte mult glod şi că e aproape imposibil de a ajunge încolo. Adică accesul spre caii-campioni pe care nu ezita să-i viziteze niciun preşedinte moldovean, era blocat de noroi. Ei vin, se fotografiază, taie panglici, strâng mâini, mângâie coame şi hrănesc cu zăhărel, după care o freacă din gară pentru a uita coşmarurile pe care le văd în ţară. Aşa văd eu vizitele lor prin ţară. Panglica-bliţul-scleroza-panglica-bliţul-scleroza.

Gata, prietene, în curând ajung la destinaţie şi îs nevoit să opresc acest monolog. Mai află că la Giurgiuleşti se plâng grănicerii că nu au acces la graniţă. Pentru că ţara noastră a dat în arendă pe 90 de ani puţinul mal al Dunării, pe care îl are. L-a dat, s-a fotografiat, şi a uitat._

Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon

Draga Viorel Posmotrel, sincere complimente pt. felul in care te exprimi, coerenta gandurilor tale simple le fac interesante si captivante, din pacate nu pot spune acelasi lucru despre majoritatea colegilor tai! Daca-mi permiti as avea doar o observatie sa-ti fac, de la coleg la coleg...am inteles demult politica revistei pentru care prestezi serviciile tale de jurnalist, deci trec direct la subiect:
Da, voi cei de la VIP magazin, oare nu aveti alte argumente, decat sa faceti in multe din articole aluzii la cat is de "rai si urati" romanii, cat ne ajuta sau cat ni- s de datori, sau recent am auzit cea mai aroganta aberatie: "cica-s lasi si fara demnitate dar oricum merita sa fie iubiti..." Iertati-mi sinceritatea, dar doar un ignorant isi permite sa judece un popor. Cu ce drept uman si unde "uitati" voi profesionalismul cu care atat va place sa va infatuati....? Ati uitat tu si colegii tai de impartialitate, sau ati lipsit de la ore in timpul studentiei, sunt reguli elementare de deontologie profesionala. Si chiar daca ati hotarat sa "va dati cu parerea" atunci nu uitati sa fiti obiectivi, adica sa analizati argumentele si situatiile la 360°, adica pro si contra...daca aveti nevoie de ajutor cu placere! Chiar daca ar putea sa te ofensezi, te inteleg, din pacate trasatura asta urata multi au mostenit-o de la slavi, orgoliul, caci o persoana cu demnitate stie de critica, dar si de autocritica, cu respect. Victoria
Victoria   -  
01 Iulie 2011, 23:58
Sus ↑
Victoria, spre deosebire de tine, eu pot iubi pe cineva sau ceva si , totodata, sa fiu treaz, sa-i vad neajunsurile... Gindeste-te la asta!
Sergiu   -  
04 August 2011, 02:28
Sus ↑





* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău
+16°