VIP Magazin
13 Decembrie 2018
Print
Print
Print
Print
Vă rugăm să vă cuplaţi centurile de siguranţă
August 2012, Nr. 99

Vă rugăm să vă cuplaţi centurile de siguranţă

Comentează   |   Cuprins

Viorel POSMOTREL-MARDARE

Ţigările cred că se chemau „Temp”. Văru-meu de-al cincilea cred că se chema Vitea (sau ceva de genul). Satul se chema „Răzeni”, precis. Era noapte şi noi ne învăţam să fumăm, în mijlocul stadionului sătesc. La Chişinău, Saşa Roşca mă învăţa altfel. Inspiri şi spui: „и-и-и-и-и!” Expiri, zicând: „мама идёт!” Aici era diferit. Inspiraţie: „î-î-î-î-î!” Expiraţie: „mi-au furat caii!” Diferenţe culturale. Eu nu aveam cai.

Speriindu-mă de lipsa cailor inexistenţi, tuşeam şi mă simţeam mai matur. Stăteam tolănit pe stadion şi priveam la stele. Atunci mi-a venit să zic o banalitate mai banală ca „bună ziua”, unul din lucrurile pe care-l gândesc copiii la cinci ani, ceva despre nemărginirea Universului. Să admitem că am spus următoarele: „Când te gândeşti cât de mare este Universul; fără de sfârşit! Oare unde se termină? Nici nu putem presupune marginile lui!”.

„Chiar că” — se auzi vocea oleacă mirată a vărului meu de şaisprezece ani. „Niciodată nu m-am gândit la asta.” După un minut de meditaţii, a început să-mi vorbească de motociclete.

Uşurinţa cu care moldovenii adoptă inovaţiile progresului tehnico-ştiinţific este fascinantă. Acestea nu trezesc întrebări. Ele există, pur şi simplu. Un fel de dat de la Dumnezeu. Moldoveanul ia invenţia fără nicio mirare şi îndată se pune s-o folosească, în cele mai agricole scopuri.

Primul contact cu ionica presupun că a fost nemilos de sec. Bagi pianul în priză? Ţine minte treizeci de cântece? Înlocuieşte şapte instrumente? Ehe! Înseamnă că poţi cânta şi mai relaxat, la şi mai multe nunţi pe seară, cu şi mai puţini muzicanţi! Cântăreţii moldoveni au trecut rapid şi prompt pe ionice. Fără a-şi pune alte întrebări.

Omenirea va inventa teleportarea. Şi ai noştri nu se vor lăsa miraţi. Poate, vreo bătrânică va şi exclama: „Mare-i puterea lui Dumnezeu!”. Şi atât. Peste o săptămână, milioane de saci cu cartofi se vor dezintegra, sistematic, la nivel molecular, în centrele de teleportare din Moldova, pentru a se reintegra în saci cu cartofi, la Italia. „Un’ te bagi? Eu eram primul la teleportare, tuţ’ radioactivu’ mă-ti!” — va răsuna din ce în ce mai des pe piciorul de plai, pe gura de rai.

Avioanele nu ne-au fascinat niciodată. La mijlocul şaizecilor, Tatăl din „Ultima lună de toamnă” zboară pe Kukuruznik la Chişinău şi asta îi provoacă emoţionante meditaţii despre viaţă. Doar pentru că moşul are 80 de ani şi pentru că aşa-i Druţă, mai sentimental. Colegii de zbor ai personajului sunt calmi şi transportă produse alimentare în asortiment spre capitală. Poporul a botezat acest uimitor aparat, realizare a visului dintotdeauna al omului de a zbura — „Kukuruznik” — pentru că n-a văzut în el decât un vas de stropit popuşoiul. De printre nori.

Săptămâna trecută mă uitam la însoţitoarele de bord. La sărmanele însoţitoare moldovence. Toate ca una, au la bord câte un vis spulberat. Cel de stewardesă. Să tot zbori peste mări şi ţări, îmbrăcată la patru ace şi elegant coafată. Să vezi oameni şi locuri noi. Să zâmbeşti drăgălaş pasagerilor şi să te simţi responsabilă de viaţa şi securitatea lor. Iar într-o zi, să zboare Jean-Paul Belmondo cu avionul tău şi să-ţi facă din ochi. Şi tu să-i spui, calmă: „Monsieur doreşte ceva din Duty Free? Avem Martini, cu doi euro mai ieftin decât în magazine.” Prefăcându-te că nu l-ai recunoscut.

Ele au înţeles demult că lucrează într-un zburător tren Chişinău-Ungheni. Aceleaşi feţe nemulţumite. Aceleaşi înjurături. Aceleaşi mirosuri (de unde naiba găsesc ai noştri brânză de oaie la Frankfurt?). Aceleaşi lăzi cu pătlăgele şi interminabile bagaje absurde. De douăzeci de ani, fumatul este interzis la bordul tuturor aeronavelor de pe pământ. Stewardesa anunţă că în WC au instalat detector de fum. Adică-i clar: ai noştri fumează în toaleta aeroplanului. Şi niciun zâmbet-răspuns. Pe nicio faţă.

La aterizare, din pasagerii noştri ţâşnesc aplauzele. Aşa un moment, de-al nostru, de lacrimă şi dor. Carevasăzică, bravo, maladeţ că ne-aţi cărat cururile importante şi nemulţumite la destinaţie. Să vă dea Dumnezeu sănătate.

Am văzut o singură dată aplaudându-se pe o rută ne-moldovenească. Aterizam în Berlin, era furtună. Avionul tremura ca vibratorul. Pentru că nu-i reuşi să se aşaze din prima, pilotul mai făcu un cerc. La o a doua încercare, avionul s-a atins cu aripa de pistă. Ieşeau scântei şi era straşnic. Am aterizat. Pilotul a ieşit din cabină şi le-a mulţumit tuturor pentru atenţie. Lumea l-a aplaudat cât au ţinut-o palmele. Era omul care, teoretic, ne-a scăpat de la moarte. Emoţionant moment. Argumentate aplauze.

Ai noștri fac tot ce le stă în puteri ca avionul să se prăbuşească. Cu cinci minute înainte de aterizare, moldovenilor li se face a piţa. Şi se îmbulzesc cu zecile în coada avionului. Greutatea propriei vezici devine mai importantă decât centrul de greutate al aeronavei, care se schimbă spre coadă (popular grăind: asta-i tare, tare, rău). Stewardesele îi alungă, fără mult succes, la locuri. Cu patru minute înainte de aterizare, ai noştri încep a foşni prin bagaje, a scoate pungi şi cutiuţe. Ca nu cumva proasta de alături să iasă înaintea mea din avion. Stewardesele încearcă să aşeze pasagerii înapoi, fără mult succes. Cu trei minute înainte de aterizare, încep a zbârnâi mobilele. „Vsio, Alioşa, amuş-amuş ne prizemlim!” Stewardesele nu mai au timp să le explice că inovaţia telefon mobil încurcă inovaţiei radar să ajute inovaţia avion să aterizeze. Cu două minute înainte de aterizare, stewardesele înţeleg că nu mai pot convinge lumea să-şi cupleze centurile de siguranţă. Şi merg de se cuplează singure, aşteptând catastrofa.

Ca prin minune, avionul aterizează, de fiecare dată. Şi, de fiecare dată, ai noştri bat din palme. După o oră-două de căscat nepăsător la rugăminţile pilotului, îi bat din palme. Mai ceva ca ursului pe bicicletă, la circ. Un fel de „maladeţ, paţanu’, iaca asta prizemlenie!”

Aşa un moment, de-al nostru, de lacrimă şi dor.

Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon






* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău