VIP Magazin
22 Noiembrie 2019
Print
Print
Print
Print
RITLABS, o istorie de succes şi două nume
Martie 2016, Nr. 138

RITLABS, o istorie de succes şi două nume

Comentează   |   Cuprins

Ei sunt Maxim Masiutin şi Stefan Tanurcov, doi dintre cei care au pus serios umărul la înfiinţarea, dezvoltarea şi obţinerea succeselor companiei „Ritlabs”. Directorul general, respectiv, programatorul principal ai unei idei care s-a dovedit a fi câştigătoare şi care numără 18 ani. Ritlabs este abrevierea a „Research in Information Technology Laboratories”, un laborator care pune în valoare intelectul, care, la rândul lui, generează profit. Care mai şi exportă, la greu. SRL „Ritlabs” elaborează cele mai sigure programe poştale, care garantează siguranţa corespondenţei şi îi ajută pe utilizatori să facă faţă, rapid şi eficient, volumelor mari de corespondenţă electronică.

Sunteţi „tehnari” până în măduva oaselor sau venirea pe segmentul IT a fost o întâmplare?

M. M.: Nici una, nici alta. Faptul care ne-a unit pe noi, cei de la „Ritlabs” S. R. L., în 1998, a fost plăcerea să comunicăm prin poşta electronică şi să participăm la conferinţe electronice, cu mult timp înainte ca internetul să devină accesibil pe scară largă în Moldova. Eram, pe atunci, membri ai organizaţiei noncomerciale „Fidonet”…

S. T.: Până în anul 1998, înaintea creării programului The Bat!, nu exista posibilitatea unei operări cu adevărat eficiente a poştei electronice pe internet. Programele pentru corespondenţă electronică de atunci nu aveau şabloane, funcţii de autovizualizare, iluminare a textului şi o mulţime de alte opţiuni mici, dar comode pe care le aveau redactorii de poştă Fidonet.

Aţi avut şi posibilitatea unei afaceri de tipul „купи – продай, навар в кармане”, aşa cum o fac mulţi moldoveni?

M. M.: Nu am încercat să creăm sisteme de contabilitate, baze de date, programe speciale la comandă, direcţii în vogă şi plătite bine pe atunci. Ştiam că drumul pe care l-am ales va fi lung şi că trebuie să avansăm şi să ne dezvoltăm, chiar dacă prietenii nu percepeau pe atunci producţia de programe ca pe o afacere. De fapt, nimeni nu înţelegea şi nu accepta ideile noastre. Tot de ce ne ocupam părea pe atunci un domeniu exotic. Pentru majoritatea, noţiunea de poştă electronică în anul 1998 era una destul de vagă.

S. T.: În anul 1998, nu aveam finanţare din exterior. În schimb, aveam convingerea că dacă vom crea cel mai bun program pe segmentul nostru, acesta îşi va găsi utilizatorii imediat, iar aceasta înseamnă că nici veniturile nu se vor lăsa mult aşteptate. Au contat mult sârguinţa şi insistenţa.

M. M.: În primul an, vânzările au crescut lent, o parte considerabilă din banii câștigaţi plecau pe plata pentru locaţiune și pe accesul la internet. Ne-a ajutat faptul că ne cunoșteau utilizatorii reţelei Fidonet, convinși că programele noastre sunt cele mai bune. Tocmai acești utilizatori au fost primii cumpărători ai produselor noastre. Cu ei comunicam direct şi îi cunoșteam pe toţi pe nume. Este un lucru foarte important: să menţii contactul direct cu utilizatorii, fără mediatori și să obţii un feedback rapid și eficient.

Haideţi să vorbim nemijlocit despre produsele voastre şi apariţia lor…

S. T.: Niciunul dintre programele care existau pe atunci nu ne satisfăcea şi așa au apărut Dos Navigator, Argus, The Bat!, BatPost, The Bat! Voyager – toate programele noastre. Atunci în Moldova apăruseră primele linii separate de conectare la internet, dar nu exista încă nici un program care să poată utiliza internetul suplimentar la modemurile telefonice existente pentru a transmite corespondenţa dintre membrii reţelei Fidonet. Nu exista un program care să poată transmite automat fișiere la distanţe mari, folosind simultan și conexiunile internet, și câteva modemuri telefonice. Din necesitatea de a îmbunătăţi situaţia, am creat programul Argus, care a fost din start pe placul băncilor comerciale, utilizându-l pentru schimbul de fișiere automatizat cu filialele lor. Era suficient să plasezi fișierele în directoarele corespunzătoare filialelor și, în continuare, programul procesa totul independent. Angajaţii băncii puteau fi liniștiţi, știind că fișierele vor ajunge la filiale în mod automat, integre și nemodificate, totodată excluzând necesitatea de a verifica starea acestora la destinaţie.

M. M.: La propriu, am testat toate inovaţiile noastre, fapt ce ne-a permis să organizăm mai bine procesul de producţie. Am fost printre primii deţinători de carduri bancare din Moldova. Ne plăceau tehnologiile după care funcţionează cardurile bancare și am devenit pionierii e-commerce în Moldova. Din septembrie 2000, am început să acceptăm plăţile pe baza cardurilor de credit direct de la cumpărătorii noștri prin intermediul unei bănci comerciale moldovenești. 3539435.jpg

Unul dintre atuurile voastre rămâne securitatea…

S. T.: Chiar din start, creând programele Argus și The Bat!, am constatat că utilizatorii din Germania și din Rusia au fost cei care au acordat o atenţie specială problemelor de securitate şi ni s-au adresat cel mai frecvent cu solicitări ce ţin de acestea. Și nu doar atunci, în anul 1998, dar și acum, în 2016. Acest fapt nu avea cum să nu influenţeze statisticile vânzărilor noastre, o bună parte dintre cumpărătorii programelor create de noi revenind anume acestor ţări.

Aşa, am ajuns şi la consumatorul Ritlabs.

M. M.: SRL „Ritlabs” produce programe pentru utilizatorii poștei electronice din întreaga lume, pentru care contează productivitatea și siguranţa activităţilor prin poșta electronică: instituţii publice, instituţii de învăţământ, organizaţii comerciale și necomerciale, dar și persoane fizice.

Care este cartea de vizită şi asul companiei voastre?

S. T.: Principalul produs al companiei este clientul poștal The Bat!, care contribuie la procesarea rapidă și simplă a corespondenţei poștale prin beneficii ca productivitatea și siguranţa. Productivitatea rezidă în faptul că, spre deosebire de alte programe, care nu permit decât sortarea scrisorilor, programele SRL „Ritlabs” ajută și în procesul de compunere a scrisorilor într-un mod eficient. În plus, programele firmei au numeroase funcţii unice care, pur și simplu, nu există în alte programe.

Mai avem mult până la exemplul atât de des invocat al Irlandei, care trăieşte pe exportul de produse IT?

M. M.: În Irlanda mereu au existat premise pentru dezvoltarea produsului intelectual: respectul faţă de proprietatea privată și nivelul destul de înalt al educaţiei. În Moldova, acum, nu avem așa ceva. Statul trebuie să se dezvolte și să încurajeze pe toate căile respectul pentru dreptul de proprietate, stima faţă de timpul altei persoane și stima faţă de educaţie. Fără aceasta, niciun sector nu se va dezvolta, cu atât mai mult – IT. Deocamdată, nu există progrese în acest sens, ci doar regres.

Statul trebuie chiar să asigure respectul faţă de proprietate şi să între­prindă toate măsurile pentru a îmbunătăţi calitatea învăţă­mântului, a stimula tinerii şi a propaga necesitatea de a învăţa bine, precum a fost în urmă cu 30 de ani. Drept rezultat, aceştia vor fi conştienţi că, fără carte bună, nu se vor descurca în viaţă.

Cât este de largă şi accesibilă piaţa IT? Cine încape, cine rezistă în ea şi cum a rezistat Ritlabs până acum?

S. T.: Piaţa IT este una infinită. Ritlabs nu rezistă, ci trăiește în armonie, este independentă și flexibilă. Datorită acestor calităţi, compania este capabilă să ia decizii și să se adapteze rapid la modificările permanente, ceea ce o ajută să-și asigure o profitabilitate pe termen lung.

Oamenii de afaceri de la noi mereu se plâng de ceva… De ce se plânge Ritlabs?

M. M.: Noi nu ne plângem. Această acţiune este contraproductivă. Știm cum să trăim fără plângeri și cereri.

Cine sunt duşmanii companiei „Ritlabs”? Care vă este replica?

M. M.: Nu avem dușmani, dar ne confruntăm cu o neplăcere – pirateria. Furtul produselor activităţii intelectuale, al activelor nemateriale chiar e o problemă majoră. Banii pe care i-am ratat din cauza acestei probleme sunt pierduţi pentru noi pentru totdeauna, și nu doar pentru noi, ci şi pentru stat, pentru fondul de pensii etc. Un mare număr de persoane din lumea întreagă utilizează ilegal programul nostru The Bat!, iar aceasta înseamnă bani grei rataţi pentru bugetul ţării noastre și pentru bugetele ţărilor în care acești utilizatori locuiesc.

O soluţie pentru eradicarea pirateriei în Moldova ar fi perfecţionarea legislaţiei, astfel încât titularii de drepturi să dispună de instrumente care le-ar permite să combată pirateria fără ajutorul structurilor de forţă ale statului. Un exemplu ar fi „controalele civile” etc.

Prin ce sunteţi mai buni faţă de concurenţi?

S. T.: SRL „Ritlabs” activează pentru a soluţiona două necesităţi strategice ale clienţilor: combaterea suprasolicitării informaţionale și asigurarea protecţiei informaţiilor cu care oamenii fac schimb. E simplu.

De la ce principiu nu aţi deviat niciodată atât în viaţă, cât şi în business?

M. M.: Mereu ne tratăm clienţii, partenerii și furnizorii exact așa cum am dori să fim trataţi şi noi de către aceştia. 3539432.jpg

 

Text: Marcel Toma

Foto: www.fotoroom.md

Loc: Buffalo Steak House

Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon






* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău