VIP Magazin
18 Noiembrie 2019
Print
Print
Print
Print
Războiul generaţiilor care pe care...
Iunie 2008, Nr. 50

Războiul generaţiilor care pe care...

Comentează   |   Cuprins

Tinerii tuturor generaţiilor au avut întotdeauna tendinţa să iasă în evidenţă prin vestimentaţie, vocabular, muzică. În toate timpurile, comportamentul lor a fost criticat şi comentat. De o parte a baricadei, tinerii, iubiţi sau blamaţi, sufocaţi de conformism, cerîndu-şi adesea prea devreme şi vehement dreptul de a fi trataţi ca “oameni mari”, cu drept de vot în ceea ce priveşte viaţa lor. De partea cealăltă a baricadei, părinţii, bunicii, rudele sau profesorii, împărtăşindu-şi experienţele, dorindu-i perfecţi dintr-odată. Întotdeauna au existat astfel de conflicte, indiferent de epoci, zone geografice, culturi sau educaţii. Mai multe detalii despre conflictul între generaţii, despre metode de educaţie, despre cum vor fi generaţiile viitoare etc., aflăm în discuţia care urmează.

Nicolae Roşca
ziarist, directorul editurii “PresStar”

Vitalie Nagacevschi
jurist, preşedintele Asociaţiei “Juriştii pentru drepturile omului”

Oleg Gheorghieş
medic psihiatru

Alexandru Cosmescu
student la anul IV la facultatea de Filologie a Universităţii de Stat din Moldova, redactor asociat al revistei “Contrafort”

Conflictul Între generaţii ca fenomen

Nicolae Roşca
Conflicte între generaţii au fost şi sper să mai fie. Acesta este primul semn că există viaţă sănătoasă în societate. Dacă mama se supără pe fiica ei că aceasta poartă fustă mini, este foarte bine. Dacă se supără pe băiat că vine mai tîrziu de ora 23, la fel e foarte bine.

Problema constă în altceva. De cînd există statul moldovenesc suveran nu s-a ocupat nimeni de generaţiile viitoare. Ele cresc ca nişte plante sălbatice. Nu există nici program şcolar, nici extraşcolar. De aceea, conflictul între generaţii este inevitabil. Recent, am fost martorul unei sutuaţii generate de problemele noastre sociale. O femeie de afaceri din Moldova mi-a spus că fiica ei, care este în ultimul an la facultate şi are o reuşită excelentă, vrea să plece peste hotare. Deşi a încercat să o convingă că şi în Moldova se pot cîştiga mulţi bani, decizia fiicei a fost neschimbată. Ea este gata să se angajeze într-o altă ţară, cu mai puţini bani, pentru că nu vede perspectivă morală acasă. În acest caz, conflictul între generaţii este alimentat de probleme mult mai grave decît fusta mini.

Vitalie Nagacevschi
Conflictul între generaţii poate fi comparat cu economia – la nivel macro şi micro. Aşa se întîmplă şi în cazul problemei despre care discutăm. Fiecare dintre noi a fost copil, are copii şi cunoaşte foarte bine problemele între generaţii, atunci cînd subiectul se raportează la o familie. De multe ori semenii mei spun că copiii nu se bucură de plăcerile copilăriei părinţilor. Copilăria noastră a fost total diferită şi mult mai fericită. Totodată, atunci cînd copiii noştri o să crească, ei vor spune că, din contra, copilăria lor a fost cea mai fericită şi cea mai frumoasă. Foarte mult depinde şi de educaţia din familie. Eu am crescut exact aşa cum a spus domnul Roşca, adică ca o plantă sălbatică. Am crescut în voie, deoarece părinţii mei erau preocupaţi de griji şi de lucru. Pe de altă parte, mezinul meu este sub o supraveghere strictă a mamei. Fapt ce generează inevitabil conflicte între ei doi.

La nivel macro, problema e mult mai gravă. Vorbim despre abordarea la nivel de stat a problemelor cu care se confruntă generaţia tînără. Moldova este preocupată foarte puţin de tineri, în comparaţie cu alte ţări care investesc enorm în educaţia şi studiile generaţiilor în creştere.

Oleg Gheorghieş
Baza unei personalităţi este pusă în familie, în primii ani de viaţă. Dacă familia a avut mari probleme atunci cînd copiii erau mici, atunci aceştia pot desfăşura boli psihice foarte grave. Toate problemele de socializare şi conflictele între generaţii apar în cazul în care în primii cinci – şapte ani din viaţă copilul nu are susţinere şi este supus mai multor interdicţii din partea părinţilor.

Pe de altă parte, problema constă în aceea că diferenţa de 20 de ani între generaţii este esenţială şi ele nu se pot înţelege deoarece atît funcţiile fiziologice, cît şi cele psihice diferă foarte mult. Dacă îi întrebăm pe tinerii de 20 de ani care sînt necesităţile lor, ei vor răspunde – distracţii, internet etc. Iar dacă adresăm aceeaşi întrebare vîrstnicilor ei vor spune - asigurare socială, medicală, pensii şi altele.  

Dacă generaţia noastră a fost învăţată că există lupte de clase, atunci astăzi există lupte între generaţii. Dacă noi am învăţat doar 10 ani, indiferent dacă aceste studii au fost sau nu suficiente, atunci astăzi copiii învaţă 12 ani, adică copilăria, infantilitatea lor se prelungeşte la infinit. Dar scopul educaţiei este autonomia copilului, independenţa lui şi capacităţile de a se descurca mai uşor în societate.  

Alexandru Cosmescu
Problema poate fi tratată şi altfel. Cînd şi în ce măsură este posibil dialogul între generaţii? Aceasta depinde de lucrurile în comun, iar ele se vor găsi mereu. Numai că este imposibil să găseşti un consens absolut. Diferenţa între generaţii presupune o anumită cantitate de informaţii. Profesorii de la facultatea mea, care au vîrsta de 50-70 de ani, au o anumită experienţă şi pot să-mi transmită informaţie utilă. În acelaşi timp, eu am altă experienţă, pentru că am crescut în alte timpuri. Eu pot lucra la calculator în diferite programe care, eventual, ar putea fi utilizate şi de ei, pentru a transmite mai uşor informaţia pe care o posedă. Doar că nimeni dintre noi nu este interesat să ofere celuilalt din abilităţile sale. Dialogul dintre generaţii poate avea succes doar dacă se stabilesc lucrurile pe care le avem în comun şi care sînt diferenţele dintre noi.  

Vitalie Nagacevschi
Nu cred că există vreo posibilitate pentru depăşirea conflictului între generaţii.

Cum este generaţia tînără?

Vitalie Nagacevschi
Mă uit la generaţia de astăzi prin prisma copiilor mei şi a prietenilor lor. Ei sînt extrem de ingenioşi, iar ingeniozitatea, eu cred, vine de la lene. Feciorul meu este atît de leneş, încît este capabil să inventeze orice doar ca să îndeplinească cu efort minim toate sarcinile. Într-o discuţie, m-a convins că motorul societăţii a fost lenea. Cînd omului i-a fost lene să meargă pe jos, a inventat maşina, cînd i-a fost lene să urce scările, a inventat ascensorul.

Diferenţele între generaţii constau doar în valori. Cînd eram noi adolescenţi săream gardurile, mergeam la iaz, la cireşe, fumam pe ascuns, beam cîte un pahar de vin. Acum copiii sînt pasionaţi de internet, televizor, distracţii prin cluburi de noapte. Oricum, tinerii de astăzi sînt inventivi şi o să supravieţuiască şi sper că o să primească o educaţie democrat-europeană şi o să trăiască altfel decît noi.   

Oleg Gheorghieş
Generaţia de astăzi are multe perspective şi multe posibilităţi. Noi ne aflăm în pragul transformărilor enorme şi a revoluţiilor tehnologice, informaţionale. Iar acestea creează o nouă generaţie, cu noi capacităţi, cu noi posibilităţi de a utiliza universul. Îmi doresc ca tinerii să poată avea iniţiative şi să fie responsabili pentru ele.  

Alexandru Cosmescu
Generaţia mea este una foarte hedonistă. Pentru noi, plăcerea este unul dintre lucrurile cele mai importante, doar că totul depinde de modul în care este percepută ea şi de ceea ce faci cu aceasta.

Noi credem foarte mult în libertate şi în diferenţe. În timpul URSS exista o singură subcultură, cea hippie. Astăzi există zeci de subculturi, foarte multe grupuri, în care fiecare încearcă să-şi găsească o anumită individualitate. Am impresia că toată mişcarea aceasta de găsire a propriei individualităţi este un fel de reacţie la încercările altora de a lipi etichete pe noi. Generaţiile mai mari spun mereu că tinerii de astăzi iau droguri, au uitat tot ce au făcut mai bine generaţiile anterioare, au uitat cele mai importante valori, tradiţiile, iar ca un fel de reacţii la încercările astea de a ni se impune limite, noi găsim limitele noastre şi revolta noastră este la adresa acestor reacţii din exterior.

Cum ne educăm copiii

Vitalie Nagacevschi
Cea mai bună metodă de educaţie este comunicarea şi dialogul. Nu am fost bătut niciodată de către părinţi şi nici eu nu mi-am bătut copiii. Nu consider bătaia o metodă necesară. Atunci când am descoperit că feciorul meu fumează, am discutat cu el despre daunele fumatului, dar nu am aplicat violenţa. Cureaua este o modalitate simplistă de educaţie - nu trebuie să te complici să găseşti metode civilizate de a explica copilului ce e bine şi ce e rău.  

Nicolae Roşca
Bătaia este şi ea o manifestare de dragoste, bineînţeles în cazul în care nu se exagerează. Cureaua îşi are funcţia ei. Este cea mai accesibilă metodă pentru anumite categorii ale societăţii, de altfel, categorii care nu lipsesc nici în ţările dezvoltate. Ar fi ideal ca un conflict să fie aplanat prin dialog.

Oleg Gheorghieş
La francezi există un obiect în formă de biciuşcă. Fiecare familie care se respectă are o asemenea biciuşcă. Dar sînt diferite niveluri de educaţie. De exemplu, dacă tatăl aplică deodată violenţa, fără a explica nimic, este o latură, iar atunci cînd tatăl îi spune copilului – uite, vezi, acolo stă vărguţa -  asta îi permite copilului să se gîndească şi să-şi imagineze frica.

Un reper important pentru educaţia copilului este prezenţa tatălui în familie. Dacă tatăl este exclus din familie, atunci copilul va suferi de boli complicate şi riscă să aibă un comportament aberant. Cînd femeia creşte singură copilul, există neapărat un substitut al aspectului educativ masculin, ca, de exemplu, bunicul. Un aspect esenţial al educaţiei este dragostea. Ca un copil să crească sănătos, părinţii trebuie să se iubească. Dacă copilul este iubit, el va creşte un om demn, cu respect faţă de sine.

Trebuie părinţii să decidă viitorul copiilor?

Nicolae Roşca
Aceste decizii pot avea atît un final fericit, cît şi unul trist. Jucătoarea australiană de tenis, de origine sîrbă, Elena Dokici a avut reguli foarte stricte în viaţă, fixate de către mama ei. Acestea au dus la o ruptură între ele. Tenismana a plecat din patrie în Australia, s-a judecat cu maică-sa şi de atunci nu au mai comunicat. Dar, pe de altă parte, o altă jucătoare renumită de tenis, Maria Şarapova, a acceptat regulile tatălui său şi soarta care i-a fost predestinată de părinte. Altfel ea nu ar fi devenit campioană.

Vitalie Nagacevschi
Pînă la 18 ani părintele are dreptul să decidă soarta copilului. El nu are dreptul să-l maltrateze, să nu-l îngrijească, să-l ţină flămînd. În rest, părintele este obligat să-l impună pe copil să înveţe. Rolul părintelui este de a face aşa ca o activitate socială utilă să devină o plăcere pentru copil.

Unde şi ce trebuie să înveţe copiii?

Vitalie Nagacevschi
Nu cred că o anumită şcoală sau anumite studii sînt foarte importante în formarea unui copil. Eu am absolvit şcoala generală la Sîngerei şi nu am avut probleme de integrare profesională. Unica diferenţă constă în faptul că dacă, de exemplu, absolveşti o universitate din Anglia, diploma ta este recunoscută în mai multe ţări şi, respectiv, poţi profesa în diferite ţări, pe cînd universităţile moldoveneşti nu-ţi oferă o astfel de posibilitate. Universităţile noastre mai cedează în faţa studiilor de peste hotare şi din cauza corupţiei. Nu cred că vreun profesor de la Universitatea din Oxford sau din Sorbona a primit vreodată de la studenţi cîte 50 de euro în matricolă pentru a lua examenul.  

Oleg Gheorghieş
Şcoala moldovenească de astăzi suferă reforme esenţiale şi într-un viitor apropiat va ajunge la nivelul celor din Europa. După ce am absolvit şcoala medie de cultură generală şi Universitatea de Medicină de la Chişinău, am lucrat şapte ani într-un spital psihiatric din Franţa şi vă pot spune că studiile noastre sînt de o calitate foarte înaltă.  

Alexandru Cosmescu
Există şi în Moldova profesori buni, doar că metodele de predare au rămas cam cu vreo 50 de ani în urmă. În plus, este foarte importantă comunitatea. Atunci cînd înveţi alături de persoane cărora nu le pasă de ceea ce fac, şi în cazul tău poate interveni nepăsarea.

Nicolae Roşca
Este un fost prim-ministru care şi-a dat copiii la studii peste hotare. Cînd am aflat aceasta, m-am gîndit atunci că un funcţionar public de asemenea nivel nu face nimic ca să îmbunătăţească situaţia din Moldova. Nu am înţeles şi nu am găsit explicaţia pentru comportamentul lui. În calitate de fost prim-ministru, cu atîtea pîrghii, ar putea elimina “noroiul” din Moldova.

Cum vor fi generaţiile viitoare?

Oleg Gheorghieş
Eu cred că toate lucrurile se repetă şi în ultimii o mie de ani generaţiile nu s-au schimbat. Pe un perete a fost scris: ”Dacă aşa va mai dura, noi aşteptăm sfîrşitul lumii”. Aceasta a fost scris pe piramida lui Keops. Adică problematica e repetitivă, unica problemă constă în faptul cît de mult îi va merge unei sau altei generaţii în planul reformelor şi cataclismelor economice, dar şi a războaielor. Copiii mici de astăzi sînt mai buni, dar mai emotivi. Dacă noi sîntem o generaţie colectivistă, atunci astăzi creşte o generaţie individualistă. Noi am fost educaţi pe absenţa informaţiei, am fost obligaţi să o căutăm. Copiii de astăzi, însă, au surplus de informaţie şi au nevoie de un ghid, care să-i ajute să selecteze necesarul.    

Alexandru Cosmescu
Sper ca generaţia viitoare să fie una mult mai inteligentă şi mai informată decît mine şi cred că generaţia care vine după mine ne va deschide ochii asupra anumitor lucruri.


Text: Rodica Bileţchi.
Foto: Andrei Mardare.
Locaţie: Restaurant „Vatra Neamului”

Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon






* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău
+7°