VIP Magazin
19 Noiembrie 2019
Print
Print
Print
Print
Prima profesie
Iulie 2008, Nr. 51-52

Prima profesie

Comentează   |   Cuprins

Ne-am obişnuit cu actualele lor posturi şi ni se pare că aşa a fost dintotdeuana. Cineva -  la tribuna Parlamentului, unul - cu chitara în mînă, celălalt - businessman de succes. Dar foarte mulţi dintre ei au pornit din alt punct, şi-au început viaţa cu o altă meserie şi poate nici nu au visat să ajungă aici. Care a fost prima profesiune şi primul loc de muncă a unor VIP-uri din Moldova, aflaţi din textul de mai jos.    

Vasile Tarlev
ex-prim-ministru


Cariera profesională a celui mai longeviv premier moldovean a început la volan. Nu a ascuns niciodată originile sale profesionale şi vorbea foarte mîndru despre ele. După absolvirea şcolii medii din satul natal (1980), a lucrat ca şofer în sovhozul „Pobeda”. Pînă a fi admis la Universitatea Tehnică, Vasile Tarlev a mai muncit în calitate de şofer, prin 1983-1984, la Teatrul „Mihai Eminescu” din capitală. Personalul teatrului mai păstrează automobilul pe care l–a condus ex-premierul, acum vreo 20 de ani. Vasile Tarlev afirmă că are multe amintiri plăcute de pe vremea cînd muncea în calitate de şofer al teatrului. Cariera fulminantă a ex-premierului a demonstrat că nu doar America este ţara în care se împlinesc toate visurile.

Chiril Lucinschi
om de afaceri


Admirînd înălţimea lui, gîndul te duce... corect – la minge! Opt ani de zile, Chiril Lucinschi a jucat baschet în echipe profesioniste. Cariera sportivă o începe atunci cînd familia lui se stabileşte cu traiul în Tadjikistan (1985). A jucat în selecţionata acestei ţări şi spune că îi plăcea foarte mult echipa de acolo, pentru că era una puternică, iar unii membri ai echipei jucau chiar în selecţionata URSS. După revenirea la Moscova, au urmat echipele ŢSK, Stroiteli, Spartac şi selecţionata Rusiei. Nu a fost lipsit nici de experienţe „străine”. A jucat un an pentru un club local din Danemarca. O traumă serioasă a pus punct carierei lui de baschetbalist, iar acum mai ia mingea în mîini doar ocazional.    

Viorica Meşină
regizor


Povesteşte cu mîndrie despre prima sa profesie. Iar atunci cînd este întrebată dacă a făcut studii de regie, spune întotdeauna tranşant – nu, am absolvit facultatea de Jurnalism. După unele experienţe, care nu au impresionat-o, la televiziune, a refuzat îndreptarea la redacţia tineret a Televiziunii Naţionale. La început, i-a fost frică să scrie, din cauza jurnaliştilor care îşi făcuseră deja un nume. Le citea articolele şi spunea că nu va putea să fie nicodată la fel. Un „altfel” de ziar, apărut într-un moment al schimbărilor, a determinat-o să scrie. Ziarul „Sfatul Ţării” a fost cea mai frumoasă experienţă a ei în jurnalism, care i-a format, de altfel, caracterul. A lucrat în condiţii „nocive”, alături de o mulţime de jurnalişti talentaţi şi cu un regim de muncă infernal (de la 8 dimineaţa, pînă la 3 noaptea). Renunţă, însă, la o carieră în jurnalism şi îşi face debutul în regie, în 1992, cu filmul de scurt metraj „Copiii măcelarului”. Mulţimea de premii internaţionale, pe care le-a adunat acest film, a determinat-o să aleagă definitiv o cu totul altă meserie.   

Anatol Dumitraş
compozitor, interpret


Romantic incurabil, s-ar părea că s-a născut cu chitara în mînă. Adolescenţa, însă, este vîrsta aventurilor şi nimeni nu e protejat de decizii năstruşnice. Astfel, pe la 15 ani, susţinîndu-şi gaşca de colegi, a ales să înveţe meseria de electrician. După ce a absolvit şcoala profesională, a lucrat cîteva luni în colhozul din satul natal, conform specializării. Dar cum vocaţia îl chema pe scenă, a renunţat uşor la prima experienţă de muncă. Profesia de electrician nu i-a adus mari venituri compozitorului, în schimb l-a ajutat să facă unele economii. Recunoaşte că mai repară cîte o priză acasă, dar tot mai mult îi place să ţină chitara în mîini.       

Victor Stepaniuc
prim-viceprim-ministru


Pînă a deveni o piesă importantă în Partidul Comuniştilor, Victor Stepaniuc a avut tangenţe cu generaţiile în creştere, fiind extrem de bine familiarizat cu manualele şi agendele şcolare. În 1975, îşi începe cariera de profesor de limba şi literatura rusă, dar şi de istorie, la şcoala medie din satul Hansca (raionul Ialoveni). Peste 10 ani, abilităţile sale de lider încep să se contureze şi tînărul profesor obţine postul de director la două şcoli concomitent, cea din Hansca şi şcoala nr.3 din Costeşti. În paralel, îşi pune bazele viitoarei cariere politice, care începe să dea roade în 1996, cînd Stepaniuc devine deputat pe listele PC.      

Tudor Tătaru
regizor, Directorul Studioului „Buciumul”


Este poate cel mai colorat şi mai dinamic personaj moldovenesc. A avut numeroase îndeletniciri, profesii, hobby-uri etc. A fost muncitor pe remorcă, paznic la cireşe, director de club, pasionat de aeronautică. Nu i-a fost străină nici politica, ba chiar a fost membru de partid timp de o zi. Şi totuşi se regăseşte cel mai bine la „Buciumul”, din care susţine că a făcut o fortăreaţă culturală. Nu oboseşte de regie şi de televiziune, iar în ultimul timp stă tot mai mult în „ochii lumii”.

Serafim Urechean
preşedinte „Alianţa Moldova Noastră”


Urechean a ajuns să fie cunoscut după ce a stat în fruntea capitalei mai mulţi ani. Astăzi, nu oboseşte să se certe în Parlament cu comuniştii şi conduce o fracţiune parlamentară din opoziţie. De fapt „povestea lui profesională” a început acum circa 40 de ani, cînd acesta a decis să-şi facă studiile  la Universitatea tehnică, alegîndu-şi specialitatea de constructor. Primul lui obiect de muncă a fost uzina de automobile din Toliati, Rusia, unde a muncit în timp ce îşi făcea serviciul militar. Se mai mîndreşte cu construcţia fabricii de porcine de la Briceni, a celei de zahăr, din acelaşi oraş - una dintre cele mai mari din fosta URSS. Fiind în fotoliul de primar, a pus mare accent pe construcţii, implicîndu-se activ în proiecte privind renovarea Catedralei, havuzului din Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfînt”, dar şi a multor străzi. Îi place foarte mult prima profesie şi spune că o preferă carierei de politician.
 
Călin Vieru
om de afaceri


Renumitul om de afaceri este nici mai mult, nici mai puţin absolvent al Universităţii de Medicină din Chişinău. Călin Vieru a activat aproape 10 ani în calitate de medic-neuropatolog la Spitalul Clinic Republican, unde a aplicat în practică metodele de tratament cu acupunctură. Deşi s-ar părea că studiile superioare la Universitatea de Medicină nu ar avea tangenţe cu managementul şi administrarea afacerilor, însuşi businessmanul  afirmă că „anume absolvenţii Universităţii de Medicină devin cei mai buni oameni de afaceri”. Un timp, simţea că este pe jumătate Hipocrate şi pe jumătate Hamilton, dar balanţa a înclinat spre... finanţe.

Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon

asta-i viata omului
dim   -  
22 Mai 2010, 07:19
Sus ↑





* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău
+13°