VIP Magazin
14 Noiembrie 2019
Print
Print
Print
Print
Nicolae Juravschi vs Ştefan cel Mare
 Descarcă
Decembrie 2011, Nr. 92

Nicolae Juravschi vs Ştefan cel Mare

Comentează   |   Cuprins

Nicolae Juravschi
Preşedinte al Comitetului Naţional Olimpic, deputat PLDM


>> Când am aflat că voi fi Ştefan cel Mare în proiectul vostru, unul foarte interesant de altfel, primul meu sentiment a fost de mândrie. E Ştefan cel Mare, personajul istoric cu care trebuie să ne mândrim fiecare dintre noi. Coincidenţă sau nu, în holul CNO se află bustul domnitorului…

>> Ştefan a rămas în istorie pentru faptele sale, măreţe în acele timpuri, care l-au făcut simbol naţional peste veacuri. Eu, ca sportiv de performanţă, care am dus faima ţării din postura de dublu campion olimpic, vice-campion olimpic, de opt ori campion mondial. Mă străduiesc să influenţez pozitiv soarta sportului naţional şi din postura de conducător sportiv, într-o perioadă „comercială” şi dificilă economic.

>> Fiecare dintre noi, parlamentar, diplomat, businessman sau de altă ocupaţie, trebuie neapărat să lase ceva în urma sa, ca să aibă cu ce intra în istorie. Fiecare pe direcţia sa de activitate.

>> Ştefan cel Mare a fost un domnitor războinic şi iute la mânie. Acum sunt alte timpuri, fără războaie, aşa că nu mă pot compara cu el la acest capitol. Dar sunt la fel de dârz şi luptător – altfel nu aş fi putut obţine performanţe, să mă afirm în sportul mare, mai ales pe timpurile URSS, când era foarte greu de ajuns măcar în loturile olimpice unionale.

>> După sportul de performanţă, mă aflu tot în acest domeniu, dar din postura de conducător al forului olimpic naţional – asta nu se lasă (zâmbeşte). Majoritatea sportivilor de performanţă continuă să activeze în sport şi după încheierea carierei active şi sunt fericiţi dacă li se oferă această şansă.

>> Eu vreau să ajut sportul din orice postură m-aş afla. Inclusiv prin ajustarea cadrului legislativ la necesităţile mediului sportiv, care este aşa cum este, în starea nu tocmai fericită. Tocmai acesta a şi fost motivul implicării mele în politică, în care am intrat nu pentru posturi şi imagine. Dimpotrivă, imaginea de campion este cu mult mai prestigioasă şi îmi aduce mai multe beneficii în societatea noastră.

>> Ca să le fie bine, moldovenii ar trebui să se decidă ce au de făcut şi încotro să meargă. Nu poţi să fii în două luntri, să stai cu fundul pe două scaune chibzuind cam pe care din ele e mai comod. Altfel, riscăm să cădem între ele, să nu vrea nici Estul, nici Vestul. Statele balcanice şi baltice au făcut o alegere şi lucrurile se mişcă parcă binişor la ei. Nouă ne-au trebuit 20 de ani de independenţă ca să înţelegem că nu s-a schimbat mare lucru de atunci. La nivel de decizie, cel puţin.

>> N-ar strica să se întoarcă Ştefan cel Mare în zilele noastre, în Moldova de acum, să mai facă puţină ordine. Fără ţepe şi capete tăiate, normal, pentru că suntem în democraţie şi metodele de atunci nu mai merg. Trăim în democraţie parcă.  

Ştefan cel Mare
(1433 - 2 iulie 1504)
Ştefan al III-lea, fiul lui Bogdan al II-lea, a fost domn al Moldovei între anii 1457 şi 1504. Calităţile sale de om politic, strateg şi diplomat, acţiunile pentru apărarea integrităţii ţării, iniţiativele pentru dezvoltarea culturii au determinat admiraţia unor iluştri contemporani faţă de el şi a fost transformat într-un erou legendar. Papa Sixtus al IV-lea l-a numit „Athleta Christi” (atletul lui Christos) iar poporul l-a cântat în balade: „Ştefan Vodă, domn cel mare, seamăn pe lume nu are, decât numai mândrul soare”. În vremea lui Ştefan cel Mare, Moldova se întindea de la Carpaţii Răsăriteni până la Nistru. Oastea lui se baza pe ţăranii răzeşi chemaţi la solicitarea domnului la „oaste” în schimbul unor privilegii, pe lângă cetele boierilor, care veneau cu oşteni de pe moşiile lor, dar şi cetele târgurilor. Victoriile militare şi lunga domnie, care a asigurat stabilitatea şi dezvoltarea ţării, l-au consacrat pe Ştefan cel Mare ca cel mai mare domnitor al Moldovei. El a ştiut adesea să profite de conjunctura internaţională pentru a oferi ţării şi domniei o poziţie favorabilă în contextul transformărilor politice şi militare care s-au succedat în această parte a Europei în a doua jumătate a secolului al XV-lea.

Idee: Sergiu Gavriliţă.
Text:
Marcel Toma. Foto: www.fotoroom.md
Vestimentaţie: Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”.
Machiaj artistic
: Tatiana Socolova

Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon






* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău
+13°