VIP Magazin
14 Noiembrie 2019
Print
Print
Print
Print
Ce am învăţat... (decembrie 2011)
Decembrie 2011, Nr. 92

Ce am învăţat... (decembrie 2011)

Comentează   |   Cuprins

Grigorii Alhazov
juctor „Ce? Unde? Când?”

Este bine acasă. Un adevăr destul de simplu, care câteodată se uită. Îmi aduc aminte de acest adevăr când am o perioadă mai lungă între două călătorii. Aşa se întâmplă şi acum. Am la dispoziţie o lună mai calmă şi pot să mă concentrez la oameni şi locuri dragi (apropo, bun cântec) din Chişinău.

Prima mea călătorie legată de „Ce? Unde? Când?” a fost în 2000. Am mers cu echipa la un campionat în Odesa. De atunci, frecvenţa acestor plecări a crescut drastic, de două-trei ori pe lună trebuie să plec undeva. Geografia nu este una impresionantă – Ucraina, Rusia, Belarus. Câteodată ceva mai exotic – Azerbaidjan sau chiar Israel. Îmi place senzaţia ce apare cu trecerea frontierei la întoarcere. Îmi place să observ schimbări mici şi mari în drum spre casă. Uneori mă gândesc că ar fi bine să mă întorc fără să plec nicăieri.

Aşa s-a întâmplat că cea de-a 25-a mea aniversare m-a găsit în autobuzul Kiev-Chişinău. Am realizat atunci că cel mai bun cadou de ziua mea ar fi organizarea unei curse aeriene ieftine între aceste două oraşe. Mai aştept, cine ştie... Avionul este unica soluţie, dacă e aşa de greu să se facă un drum decent Chişinău-Kiev.

În fine, având mult timp şi o dispoziţie melancolică în drum, am ajuns la ideea că ar fi bine să micşorez numărul de călătorii, lăsându-le numai pe acelea într-adevăr importante pentru mine. Am mai înţeles că aceeaşi ordine de idei este aplicabilă mai multor lucruri din viaţa mea. Încep de la călătorii, deoarece este bine acasă. Apoi mai vedem.


Mihaela Gherasim
jurnalist

Sunt un om care învaţă în fiecare zi. Trebuie să fii prost să spui că nu mai ai nevoie să înveţi. Am învăţat tot ce s-a putut. De aceea, interacţionez cu cât mai mulţi oameni, pentru că doar din observaţii şi discuţii poţi lua ceea ce vrei. Dar pe lângă asta, viaţa te învaţă cele mai multe lucruri. Nu o spun metaforic, ci cu toată responsabilitatea.

Dumnezeu şi părinţii m-au fericit să am două surori şi un frate. De mai mult de un an locuiesc împreună cu sora cea mică. Ea a venit la Chişinău să facă liceul şi să continue tratamentul. Aceasta m-a responsabilizat foarte mult şi la început mi-a fost greu să fac faţă şi serviciului, şi micuţei care mă aştepta acasă (chiar dacă are 17 ani, oricum pentru mine e o micuţă). Viaţa a fost nedreaptă cu ea. A trecut prin multe, dar cu mult curaj. Şi asta am învăţat eu de la ea: să lupt până la capăt.

Însă dincolo de prietenia surorilor, a mai trebuit să o înlocuiesc pe mama, care, atunci când vine la noi, nu-şi mai recunoaşte fiica cea mică. Am învăţat să am răbdarea să o ascult după o zi chinuitoare de muncă. Of, şi cât de greu este să asculţi un adolescent! Nu
mi-am imaginat niciodată că pot să existe atâtea semne de întrebare şi atâtea scenarii în capul unui omuleţ. Dar am fost şi eu aşa nu demult. Aşa că am învăţat să trec prin mine neliniştea ei.

Am învăţat să mă simt părinte la adunările de la liceu. Şi mi-am dat seama că vorbeam prea mult şi cu prea multe propuneri veneam în faţa clasei, dar de fiecare dată Olguţa îmi zicea că e mândră de mine. Şi aşa am învăţat că trebuie să te adaptezi sistemului…  

Altceva sunt mini-petrecerile organizate acasă. Da, pentru că tutorele ei munceşte până târziu, de multe ori casa a fost invadată de adolescenţi. Şi eu am învăţat să găsesc repede urmele şterse ale petrecerilor, iar ea rămânea cu gura căscată: „De unde ai ştiut?”. Ei, nu am certat-o niciodată. Eu vroiam altceva: să-mi spună despre tot ce face, ce vrea să facă şi mai ales tot ce a făcut. Şi am obţinut asta. Acum, îmi zice singură, pentru că, altfel, descopăr eu. Deocamdată, nu am pentru ce să-mi fac griji. Fata mea e cuminte.

Aşa că eu, la puţinii mei ani, pot să spun că am învăţat să fiu mamă, soră, prietenă şi psiholog. Îi mulţumesc că a învăţat şi ea să mă rabde şi să nu uite niciodată că ea este prima în viaţa mea. Nici iubitul, nici serviciul, nici oricine altcineva nu poate să mă îndepărteze de ea. În rest, învăţăm. Asta face omul toată viaţa, nu?

Ionel Istrati
interpret

Numele Ionel Istrati este în showbizul nostru din 2007, iar în ultimii doi ani acesta a fost pronunţat mai apăsat graţie realizărilor mele – foarte multă lume deja mă cunoaşte, îmi ştie creaţia, albumul, cele trei videoclipuri lansate… În această perioadă, am înţeles că nu există obiective care nu pot fi realizate – trebuie doar să stai bine cu munca şi dorinţa, pentru că nimic nu este ireal pe această lume. Restul e doar o problemă de timp. Dacă îţi doreşti cu adevărat un „Ferrari”, vei merge cu un „Ferrari”. Mereu se întâmplă să-mi reamintesc că viaţa este un concurs şi că trebuie să fii puternic şi să te ridici de fiecare dată. Pe mine, fiecare lovitură m-a întărit, m-a ambiţionat şi m-a făcut să scot produse muzicale calitative şi apreciate de către public.

Mi-a reuşit prima dată, după „Fabrica de Staruri 2”, fiind eliminat chiar din prima seară de concurs, când nu am rămas influenţat de plecare, dar am fost impresionat de reacţia publicului, care a fost un semn pentru mine – ce poate fi mai important pentru un artist? Am mers mai departe, am lansat videoclipul „Liubliu Tebea”, câştigător în această ediţie la „Şlagărul anului”. Ce au făcut finaliştii proiectului nu mă interesează, dacă au făcut ceva… Anul acesta, la „Vocea României”, povestea s-a repetat într-un fel anume, chiar dacă nu am fost eliminat din primul foc – sunt mândru că am trecut selecţiile numeroase, care au început de la numărul de 5000 de pretendenţi şi am ajuns în turul II, la un pas de finală. Nu sunt supărat pentru eliminare, am ştiut că este un show şi scopul meu n-a fost să câştig premiul mare de 100 de mii de euro. Or, un artist trebuie să aibă alte scopuri decât să obţină potul câştigător. Nu am plecat cu capul în jos, publicul de pe ambele maluri ale Prutului va afla în curând de un proiect comun cu Smiley şi detaliile ar fi de prisos… A fost un concurs, după care am devenit şi mai tare, după care voi face lucruri şi mai frumoase, după care lumea va auzi şi mai mult despre mine. Cu dorinţa şi cu munca stau bine…

Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon






* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău
+12°