VIP Magazin
Print
Print
Print
Print
Formula banilor
Octombrie 2006, Nr. 30

Formula banilor

Comentează   |   Cuprins

Când intri în oraşul Soroca din partea Chişinăului, nu poţi să nu observi curcubeul ţiglei de pe casele din dealul oraşului. Sunt casele romilor, acest cartier fiind numit de cei din partea locului şi dealul ţiganilor.

Romii posedă abilităţi deosebite în afaceri, au în sânge spiritul întreprinzător, sunt descurcăreţi de când se ştiu. În perioada sovietică „prestaţia” lor era taxată drept speculă, iar în ultimii ani, drept bişniţă sau business. Însuşesc rapid tehnicile de făcut bani – nu întâmplător, cooperativa „Cerari” din Soroca a fost fondată printre primele, în RSSM – la sfârşitul anilor ’80, Valentin Cerari a pus pe roate o afacere profitabilă cu lenjerie intimă care a depăşit hotarele republicii. Gurile rele susţin că romii au fost informaţi despre devalorizarea rublei sovietice şi nu au avut de suferit ca urmare a crizei din acei ani, spre deosebire de restul populaţiei.

Le place viaţa frumoasă, ţin foarte mult la obiceiuri şi tradiţii, iar când vine vremea ca unul dintre ei să plece pe lumea cealaltă, îl petrec pe cinste în ultimul drum şi spun că locul veşnic trebuie să arate nu mai rău ca cel în care a vieţuit. În cimitirul din dealul Sorocii tronează monumente costisitoare cioplite din pietre scumpe de către cei mai renumiţi meşteri. Se zice că primul cavou a fost săpat când a decedat Valentin Cerari şi  valorează mii de dolari. În cavoul acestuia se află un computer, un telefon fix şi unul mobil, parfumuri şi bijuterii. Sicriul răposatului a fost executat din acaju şi valora 12 mii de dolari. Dat fiind că au fost mai multe încercări de a devasta mormintele bogate, acestea sunt păzite cu străşnicie, unele fiind betonate.

Romii soroceni se disting nu atât prin măreţia caselor pe care şi le durează, cât prin predilecţia lor pentru locuri „deocheate” – zidesc pe maluri abrupte, pe buză de prăpastie, pe smârcuri... Multă lume se întreabă, nedumerită: din ce mijloace poţi să clădeşti asemenea case? Am încercat şi noi marea cu degetul pentru a afla cum fac  ţiganii atâta bănet.

Fac bani cu… saxofonul

Gheorghe Duminică este venit în Soroca din satul Chetrosu, raionul Drochia. Împreună cu ceilalţi cinci fraţi ai săi, a deprins de la tatăl său a bate fierul cu ciocanul, dar până la urmă, deşi a  mâncat de nenumărate ori bătaie de la părinţi pentru aceasta, a schimbat muzica ciocanului pe cea a saxofonului. Ce a făcut, ce a dres, dar omul a devenit profesor la clasa clarinet-saxofon şi dirijor de orchestră de muzică populară, iar  mai apoi, conducător artistic şi dirijor al Ansamblului de cântece şi dansuri „Nistrenii”, laureat a numeroase concursuri naţionale şi internaţionale.                                

Romii mai tineri fac bani cu capul…

De o parte şi de cealaltă a drumului vedem cete de ţigani mai tineri şi în etate, ţigănci gălăgioase. Mai la deal, pe un stadion improvizat, mai mulţi puradei aleargă după o minge de fotbal. În apropiere, o casă cu câteva niveluri, cu o imensă antenă parabolică pe acoperiş. Curtea şi interiorul casei sunt amenajate perfect, gospodăria proprietarilor fiind vizitată de nenumărate delegaţii naţionale, internaţionale… Aici locuieşte Robert Cerari, consilier municipal, director general al fabricii de prelucrare a hrişcăi din Soroca, alias Maculea – bulibaşă de Soroca. L-am
întrebat: „Cum fac bani ţiganii soroceni?”.
„Muncesc, cum altfel?

Mulţi sunt plecaţi în Rusia. Bătrânii bat fierul şi azi, iar femeile au grijă de copii şi mai trag cărţile. Unii tineri învaţă, alţii se distrează”, mă luminează dl Robert. Ne-am interesat care rom este considerat cel mai bogat din Soroca, dar răspunsul  a fost cam întârziat: „ Cred că eu… Am patru feciori. Ionel este mezinul, iar cel mai mare este Nicolae – ex-deputat în „Parlamentul copiilor”. Ce bogăţie îi mai trebuie unui părinte? Dacă vorbim de bani, atunci cred că cel mai înstărit e un văr de-al meu.”

L-am mai întrebat pe amfitrion de ce, pe vremuri, se credea că  bulibaşa e de treabă doar dacă avea un cal bun şi dacă astăzi mai este valabilă această apreciere.

„Eu nu mă dau drept bulibaşă, spune Robert Cerari. Îmi pare bine că asta o cred romii din dealul Sorocii. La cal visez de mic copil şi am să-mi cumpăr neapărat unul. Cel mai mult mă bucur pentru copiii romilor, care au succese la învăţătură şi nu rămân în urmă de ceilalţi copii – moldoveni, ruşi sau ucraineni. Le-am deschis un Internet-club, pe care-l frecventează regulat. Graţie unui proiect, câţiva minori au urmat cursuri gratuite de  instruire în domeniul computerului. Unii tineri frecventează şcoala de sport, iau ore de  dans şi de muzică. Se simte tendinţa acestora de a „cuprinde” imensa insulă a cunoştinţelor, pentru ca în viitor să facă bani cu capul, adică exploatându-şi intelectul”.

Dar nu există medalie fără revers, aşa precum nu există ţigani mai săraci. Într-o casă mai mult decât modestă, locuieşte o tânără ţigancă pe nume Rita Stoian, împreună cu mamă-sa Măslina. „O ducem foarte greu, se tânguieşte Măslina, iar puţinii bani pe care-i avem îi cheltuim pe medicamente.  Rituţa mea este foarte bolnavă, e invalidă de gradul întâi. Nu am un serviciu, deoarece trebuie să am grijă de fata mea. Trăim doar din indemnizaţii, din pensie şi din puţinele ajutoare umanitare. Nu-i adevărat că, dacă eşti ţigan, înseamnă neapărat că eşti şi bogat. Sunt şi ţigani cărora le vine foarte greu şi speră la mila Domnului”, se plânge femeia.

Fac bani cu ciocanul...

Moş Drangoi, la cei 70 de ani ai  săi,  mai mânuieşte barosul. L-am găsit lângă foc: amesteca cu o vergea de fier cărbunii de săreau scântei pe vatră. Pentru prima dată, moş Drangoi a pus mâna pe ciocan la şapte ani şi a deprins lesne de tot meseria, avându-i ca dascăli pe bunicul şi pe tatăl său. De atunci, a meşterit mii de sape şi topoare, sute de porţi şi de garduri. “Sapele mele, primăvara, sunt primele la prăşit, porţile şi gardurile se vând mai greu”, face moşul. Ei, dar nu degeaba tot ţiganul îşi laudă ciocanul. Mulţi muşterii îi păşesc pragul – din România, Bulgaria, Rusia, Ucraina şi toţi îi apreciază munca. Cei doi fii n-au deprins nimic din meseria părintelui. Ei, spune moş Drangoi, fac bani cu alt fel de ciocan. În schimb, are ucenici – doi flăcăiandri moldoveni de prin părţile Rezinei, care vor să „îmblânzească” şi ei fierul ca şi moşulică. Cu toate că are palmele bătătorite şi degetele răsucite, cel mai bătrân fierar din dealul Sorocii, va bate mult şi bine fierul... Cât e cald.

…Şi cu cărţile

Darul de a ghici îl au mai toate ţigăncile. Dar după ce i-am tras de limbă pe mai mulţi romi, am înţeles că nu toate spun adevărul. Întrebând de o ghicitoare, desluşim în ţigăneasca lor doar un cuvânt – Puşca, în casa căreia am şi poposit. Moldovenii îi spun acesteia  Tamara Puşca. Femeia ne-a primit bucuroasă, dar curiozitatea n-o lasă în pace şi ne tot întreba: cine ne-a îndrumat la dânsa? „Varianta de lucru” era că vrem să învăţăm arta ghicitului în cărţi, dar răspunsul binevoitor ne-a trimis departe de scopul iniţial: „Păi eu, dragii mătuşii, nu numai în cărţi ghicesc, ci şi în palmă, pe frunte, la icoană... E-he-e, ghicitul nu este o poezie, pe care poţi s-o înveţi pe de rost! Pentru aşa ceva, ai nevoie de talent. Nu este un lucru uşor. Bunăoară, eu am patru fete şi nici una nu ştie a ghici”. Zice că face doar magie albă, fără „prostii”. A întâlnit „clienţi” care mai de care: un bărbat învăţat, de-o vorbă, avea o amantă, care i-a făcut vrăji şi el suferea foarte mult. I-a ghicit, apoi i-a citit o vorbă şi a scăpat de păcatul pe care-l avea pe cap. Şi azi îi mulţumeşte şi o pomeneşte de bine. Până la urmă, ne dăm bătuţi – romii sunt închişi şi nu dezvăluie ei chiar toate secretele, mai ales când vine vorba de bani. Nu suntem copii şi înţelegem că din sape, topoare şi ghicit nu înalţi palate cât îi hăul. Aşa că toate încercările noastre de a afla formula banilor ţigăneşti au fost sortite eşecului. Şi dacă tot vorbim de relaţia bani-romi, nu ştim de ce se zice că bani au şi ţiganii. De ce să nu aibă dacă ştiu cum să-i facă?

Natalia PALAMARCIUC

Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon

afacerile nu sunt bune...dupa parerea mea
fazta   -  
17 Mai 2010, 17:07
Sus ↑
Droguri - heroina, furturi, umblatu cu sherutu, vind organe de copii, amagesc oameni - iaka de unde bani
Asasd   -  
04 Mai 2014, 00:34
Sus ↑





* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău
+30°