VIP Magazin
Print
Print
Print
Print
Cum se iubeşte „pe moldoveneşte”
Ianuarie 2007, Nr. 33-34

Cum se iubeşte „pe moldoveneşte”

Comentează   |   Cuprins

Reporterul nostru, Marcel Toma, a primit ingrata misiune de a ne răspunde la întrebările care ne chinuie: cum e dragostea după ce se consumă poezia din preludiu? Ce vrem mai mult – sentimente care ne ridică la cer sau pasiune fizică ce ne trage spre pământ (sau pat)? Cât ţine dragostea nebună şi dacă rămânem nebuni după nebunia iubirilor netrăite sau trăite până la sfârşit? Ce vor bărbaţii – femei deştepte şi pudice sau şi sexy, şi deştepte ori uneori doar femei vulgare? Ce face căsnicia – omoară iubirea sau o coboară cu picioarele pe pământ? Mistere, clişee sau pur şi simplu viaţă…

Omul, care pretinde a fi specimenul cel mai inteligent al lumii animale, încearcă să descifreze sentimentul dragostei, caută cauze, motive, ingrediente, reţete şi alte fel de fel de drăcovenii. De-a lungul timpului, minţile mai mult sau mai puţin lucide caută febril formula dragostei, inventează teorii şi lansează ipoteze. Nici noi nu am rezistat ispitei şi am lăsat la o parte epitetele şi poezia în favoarea teoriei. Doar pentru un moment, ca să revenim spre final la tonalităţi mai lejere şi mai deconectante.

Dacă prietenia este considerată primul pas al apropierii sufleteşti între două persoane, dragostea sau iubirea reprezintă faza superioară a intimităţii şi este felul de relaţie care nu acceptă supremaţia unuia asupra celuilalt. Cică, fiecare individ (vorbim despre bărbaţi) are în subconştient modelul propriului genotip şi, atunci când întâlneşte o femeie, aprecierea exteriorului ei se produce de la sine (savanţii îi spun fenotip), după care se determină genotipul obiectului de studii şi se compară cele două modele. De cele mai multe ori, ele nu corespund şi atunci aprecierea se face conform altor criterii: etice, estetice, mercantile etc… În cazul în care cele două modele se suprapun, are loc o explozie numită „dragoste la prima vedere” ceea ce, din punct de vedere genetic, nu înseamnă nimic altceva decât cunoaşterea partenerului ideal pentru a asigura continuitatea neamului. Pentru ca o asemenea posibilitate rară să devină realitate, sistemul endocrin elimină în sânge o cantitate masivă de „drog” biologic – endorfina. Atunci, gata! Clientul este găsit acasă! Restul se produce pe potriva nivelului cultural şi intelectual al celor doi indivizi, precum şi a temperamentului acestora.

Robert Sternberg a lansat, în 1986, teoria conform căreia dragostea are trei componente de bază care constituie vârfurile unui triunghi:

1. Pasiunea – componenta motivaţională, ce reflectă în principal atracţia sexuală.
2. Intimitatea – componenta emoţională, care explică dorinţa de a fi împreună cu celălalt, de a împărţi bucuria şi tristeţea.
3. Angajamentul – componenta cognitivă care include decizia de a fi împreună cu celălalt, de a continua relaţia, reafirmată chiar şi
în momentele de criză.

Flexibilitatea este punctul forte al teoriei lui Sternberg. Psihologul afirmă că relaţiile de iubire din orice cuplu pot fi descrise combinând cele trei componente: dragostea pasională înseamnă pasiune şi intimitate lipsite de angajament, iar cea prietenească are drept ingrediente intimitatea şi angajamentul fără pasiune. Pasiunea singură, fără intimitate şi fără angajament, duce la dragoste nebună. În lipsa intimităţii, combinaţia între pasiune şi angajament este numită de autor “dragoste stupidă”. O asemenea dragoste le leagă pe unele vedete de la Hollywood. Toate cele trei componente se regăsesc în ceea ce Sternberg numeşte dragoste desăvârşită.

Din punct de vedere anatomic, fenomenul se datorează implicării creierului (a părţilor responsabile de emoţii): se activizează sistemul nervos vegetativ, se elimină hormoni, inclusiv sexuali. Omul îndrăgostit suferă de tahicardie (îl doare inima) – palpitaţii provocate de emoţii. Toate astea se referă la dragostea pasională care este un adevărat stres.

Acelaşi stres îl trăiesc moldovenii care şi-au trimis nevestele să muncească pe meleaguri străine pentru a asigura familiei lor un viitor cât mai luminos şi pe care, în pofida părerilor prietenilor, continuă să le iubească. O fi asta dragoste de la distanţă sau iubire ireversibilă, timpul le pune la punct pe toate. Chiar şi atunci când locul lui Ion este luat de Giovanni, iar copilul calcă pe urmele mamei după ce a fost îngrijit ani în şir de bietul tată, moldoveanul nostru rămâne ferm convins de sentimentele lui, dând vina pe viaţa grea şi dură, care, cică, mai schimbă oamenii. Nu cumva s-au făcut bărbaţii noştri masochişti pe la început de mileniu? E şi asta o formă a dragostei.

Şi dacă am pomenit de dureri de inimă, să vedem ce spun medicii la acest subiect…

Ce spune psihanalistul?

Ion MOLDOVANU
profesor universitar, psihanalist


Mai bine decât poezia, muzica sau pictura - arta în general -  nici o disciplină nu poate avea un discurs mai frumos, dar şi mai profund la tema dragostei. Cel mai frecvent psihanalistul nu se confruntă  cu problema iubirii ca atare, ci cu marea dramă a ne-iubirii, sau a neputinţei de a iubi, sau şi mai des a lipsei de reciprocitate în relaţiile amoroase. Şi dacă miracolul iubirii totuşi se întâmplă, iar o relaţie e considerată „fericită”  în debut într-un cuplu aparent „ideal”, în marea majoritate a cazurilor ea invariabil degenerează într-o relaţie nefericită, iar cuplul ideal devine tradiţional un cuplu „infernal”.

„Decepţia amoroasă” este cel mai frecvent sindrom al celor ce caută în psihanaliză o înţelegere, mai ales când acest sindrom pentru unii devine repetitiv, cronic şi devastator, când orice relaţie nouă alunecă în pasiunea hărţuirii morale, adesea inconştienta a partenerilor. Relaţia, ca şi orice boală, cere un diagnostic, o conştientizare şi un tratament psihanalitic.

Dicţionarul de psihanaliză, seria Larousse, descrie iubirea ca „un sentiment de ataşare a unei fiinţe faţă de alta, adesea profund, chiar violent, dar despre care psihanaliza arată că poate fi marcat de ambivalenţă şi că, mai ales, nu exclude narcisismul”. Legătura dintre dragoste şi sex – întrebare pe cât de fundamentală pe atât de banalizată nu explică prea mult esenţa iubirii. Sigmund Freud a găsit un moment al ambivalenţelor inerente fenomenului iubirii evocând o discrepanţă generică observată la unii bărbaţi: iubesc o femeie, o adoră, o idealizează, dar n-o pot dori, în schimb, pot dori femeile ne iubite, dar mai puţin rezistente din punct de vedere al moralităţii, ca să nu le spunem prostituate. Să poţi dori o femeie pe care o iubeşti  este un semn de funcţionare adecvată a inconştientului subiectului dat. Atât fericirea cât şi nefericirea, după cum demonstrează psihanaliza, în inconştient îşi au sursele.

Definiţii gen ce este dragostea sunt multe. Una din ele a deplasat problema din sfera frumosului, pasiunii, erotismului, sexului, visului etc. cu totul în alt registru - cel al eticii relaţionale. Erik From vorbeşte de un aspect al relaţiilor de dragoste studiat de psihanaliză - cel etic, plasat peste cel afectiv: iubesc pe cineva atunci când sunt responsabil de soarta partenerului - dragostea e când ajuţi omul să se realizeze, să crească, să-şi dezvolte talentele, să devină personalitate, să se afirme ca fiinţă creativă. În fine, unii zic că familia omoară dragostea.

În realitate, familia diminuează dragostea pasională, care este o „mică psihoză”, o transformă într-o relaţie de calitate, creativă şi stabilă. Această transformare trebuie gestionată corect mai ales de către femei – nu toate sunt conştiente de importanţa fazei şi sunt cuprinse de nostalgii după pasiune, aşteptând în continuare mii de trandafiri şi fapte disperate din partea iubiţilor.

Ce spune sexopatologul?

Valeriu LEŞCINSCHI
medic androlog-sexopatolog


Dragostea este un ansamblu complex constituit din plăcere spirituală, fizică, armonie psihologică şi interese comune, în care contează foarte mult emoţiile. Dacă v-aţi adresat sexologului, bănuiesc că vă interesează dacă dragostea şi sexul e unul şi acelaşi lucru. Nu este. Sexualitatea este o parte componentă a vieţii individului şi include aspectele fiziologic, psihologic, social-psihologic şi psiho-fiziologic. Aceasta nu echivalează cu contactul sexual, ci ţine de valorile personale ale omului şi reprezintă totalitatea însuşirilor fiziologice şi psihologice care caracterizează sexele şi fenomenul sexual.

Sexul ţine de aspectul psiho-fiziologic al vieţii şi este o cerinţă a organismului care apare cu vârsta şi dispare, la fel, cu vârsta. Nu există date statistice exacte vizavi de vârsta maximă până la care omul poate face sex, dar ştiinţa admite că aceasta ar fi de până la 84 de ani. În adolescenţă, pe măsură ce creşte cantitatea de hormoni sexuali, se maturizează organele genitale. Totodată, emoţiile şi sentimentele sunt labile. La început apare libidoul platonic, apoi – acel erotic, pentru ca acestea să evolueze în libidoul sexual.

Când dragostea spirituală şi cea fizică reprezintă un tot întreg? Atunci când cuplul de îndrăgostiţi atinge orgasmul, care se produce doar dacă perechea este adaptată din mai multe puncte de vedere, inclusiv psihologic, constituţional şi fizic. De cele mai dese ori, orgasmul nu este atins din primul contact sexual al cuplului – în unele cazuri, este nevoie de ani întregi, iar în altele, acesta nu este cunoscut de către femei. Aici ajungem la compartimentul disfuncţii şi impactul lor, care necesită o atenţie aparte.

Starea ideală a cuplului este asigurată de compatibilitatea a cinci factori: fizic, intelectual, material, psihologic şi sexual, dintre care ultimii doi variază. Altfel spus, dacă unul dintre membrii cuplului suferă de un handicap fizic, cei doi au o dezvoltare intelectuală diferită sau fac parte din alte clase sociale, oricât de înălţător ar fi sentimentul dragostei, nu putem vorbi despre o pereche fericită. Dacă trei dintre cei cinci factori corespund, putem vorbi despre o familie ideală, factorul sexual nefiind cel mai important în această ecuaţie, deşi rolul lui este deosebit. Se poate spune, per final, că sexul reprezintă „măiestria supremă” în relaţiile interpersonale.



Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon






* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău