VIP Magazin
Print
Print
Print
Print
Cum facem bani cu internetul?
Aprilie 2009, Nr. 60

Cum facem bani cu internetul?

Comentează   |   Cuprins

În acest număr vă propunem să aflaţi, dintr-o discuţie cu patru experţi din domeniul internetului, ce proprietăţi va avea acesta peste cîţiva ani, dar nu înainte de a vedea evoluţia internetului în Moldova. Mai aflaţi cine reglementează la noi acest domeniu şi cum puteţi cîştiga bani datorită internetului.


PLUSURILE ŞI MINUSURILE INTERNETULUI

Pavel Chirev: Piaţa moldovenească este foarte mică pentru posibilităţile ce le oferă astăzi internetul. Acesta este accesibil în mare parte doar în oraşele mari, în special în Chişinău şi Bălţi. În sate, au acces la internet un număr extrem de mic de oameni. Moldova pune un mare accent acum pe turismul rural, dar fără o prezentare detaliată pe un site, care poate fi accesat de oriunde, acest lucru este imposibil.

Roman Ştirbu: Există soluţii temporare pentru sate ca, de exemplu, modemurile care se vînd la un preţ destul de convenabil. Peste un an-doi problema internetului la sate va fi soluţionată. Acum, 87 la sută din consumatori sînt din Chişinău. Cu introducerea noilor tehnologii, aşa ca 3G şi CDMA, aria consumatorilor se va extinde.

Igor Ceapa: Internetul moldovenesc nu are nimic inovator, totul este copiat după site-uri internaţionale. Cum este observat un site comercial profitabil, automat acesta este copiat. Deşi avem specialişti foarte buni, care pot face lucruri deosebite, aceştia lucrează pentru străinătate. 

Roman Ştirbu: Cred că avem deja prea multe site-uri dedicate găsirii forţei de muncă (peste 30). Aceasta este psihologia moldoveanului, în loc să lanseze site-uri originale, se copie totul ce pare mai interesant sau care ar putea fi profitabil. Noi am lansat o reţea socială, imediat au apărut cinci site-uri identice. Unii au copiat chiar şi designul, alţii - navigaţia, contentul etc.  
Contentul în Moldova nu se poate dezvolta din două cauze. Una este lipsa cadrelor. Chiar dacă există specialişti foarte buni, ei lucrează pentru străinătate.

Simion Ciochină: În Moldova încă există o sumedenie de site-uri făcute prost. Nu ştiu cînd o să dispară site-urile care sînt luni de zile în construcţie. Multe companii îşi lansează site-uri fără a le reînnoi. Informaţia plasată pe ele este de multe ori învechită.
Aştept să apară canalele TV online. Se fac unele încercări ca „Jurnal TV”, „PRO TV”, dar ei oferă informaţia doar prin fişiere video şi nu on-line.


CINE MONITORIZEAZĂ SEGMENTUL DE INTERNET MOLDOVENESC?

Simion Ciochină: În Moldova există doar cîteva legi care reglementează acest domeniu. Una dinte ele este cea privind comunicaţiile electronice, a doua este privind accesul la informaţie, a treia - cu privire la informatică, hotărîrea „Moldova electronică” şi legea cu privire la protecţia datelor cu caracter personal. Organizaţiile care răspund de acest domeniu sînt Ministerul Dezvoltării Tehnologiilor Informaţionale şi Întreprinderea de Stat „MoldData”.

Pavel Chirev: Există legea care reglementează dreptul de autor şi conexe. Cel care plasează informaţia pe un site nu are dreptul să o facă fără permisiunea autorului. Altfel, autorul are dreptul să-l acţioneze în judecată. „Moldata” nu poate închide nici un site fără judecată. Există Codul Penal care include un articol privind furtul de informaţie. Cînd organele de drept decid că un site sau un domen trebuie închis, „Moldata” execută această decizie. Conform legislaţiei, compania noastră este obligată să monitorizeze pe segmentul de internet moldovenesc plasarea informaţiei indecente, informaţiei care cheamă la violenţă, la discriminare rasială şi etnică. Dacă depistăm informaţii de acest, gen le facem companiilor avertizări, iar în cazul în care acestea le neglijează, „Moldata” are dreptul să închidă aceste site-uri. Au existat astfel de cazuri în Moldova, dar nu vreau să le fac publice.

Chiar şi în plan internaţional nu se pune problema unui control foarte riguros al contentului de pe internet. Se pune problema de a educa societatea în aşa mod, ca necesitatea unei astfel de informaţii să dispară.

Pe de altă parte, Consiliul Europei vrea să pună în discuţie reglementarea contentului informaţional de pe site-urile UE.   
Internetul este o stradă fără hotare, de aceea este practic imposibil să reglementezi absolut totul, dar nici nu este corect.  

Igor Ceapa: Legislaţia în alte ţări este foarte bine pusă la punct, pentru că acolo cu internetul se fac foarte
mulţi bani. La noi, legislaţia nu stipulează foarte bine toate aspectele electronice. Ea oferă posibilitatea să identificăm încălcările, dar nu întotdeauna oferă soluţii.Uneori, ceva neînsemnat poate crea probleme foarte mari. De exemplu, dacă un judecător nu cunoaşte ce-i asta internet, atunci el ar putea judeca subiectiv un caz.  

Roman Ştirbu: Site-urile sînt monitorizate foarte bine la capitolul pornografie, violenţă etc. Dacă ne referim la furturile de filme, muzică deja e mai dificil, deoarece e foarte greu de identificat cine se face vinovat. Cine trebuie acţionat în judecată - site-ul sau consumatorul?

Ar trebui să se implice mai mult companiile care lucrează în domeniu, şi nu organele de drept. Statul ar trebui să ţină cont de propunerile companiilor şi să întreprindă măsuri, chiar şi la nivel de legislaţie. Pe de altă parte, proprietarilor de site-uri nu le prea convine ca legislaţia în domeniu să fie perfectă, deoarece să startezi o afacere în acest domeniu e foarte dificil şi investiţiile sînt foarte mari. Pe de altă parte, statul neglijează totalmente domeniul IT şi face planuri de viitor doar pentru domenii de genul agricultura. Statul nu protejează companiile locale, care în scurt timp vor deveni proprietatea statului.

CUM FACEM BANI CU INTERNETUL?

Roman Ştirbu: Există mai multe modalităţi de a face bani cu internetul: business to customer (servicii, produse oferite clientului), business to business (companii care oferă servicii, produse pentru companii) şi customer to customer (de ex. reţelele sociale).

Dacă ne referim la conlucrarea cu companiile, atunci trebuie de precizat că piaţa este foarte mică. Bugetul companiilor este limitat, chiar dacă oferta este foarte atractivă.

Dacă ne referim la clienţi, aici piaţa este cu mult mai mare şi poţi cîştiga mai mult, cu investiţii mai mici.

Modalităţile standard de a face bani cu ajutorul internetului sînt plasarea publicităţii: publicitate textuală, promovarea spoturilor video, articole publicitare etc. În cazul dat, sînt multe modalităţi de a face bani.

Bani poţi cîştiga din lansarea serviciilor care pot fi achitate prin intermediul telefonului mobil. Dar, aşa cum oamenii au puţini bani sau puţine minute în cont, serviciile oferite trebuie să fie ieftine. Ca să faci bani, trebuie să ai auditoriu. Să ai vizitatori permanenţi. Pentru asta ai nevoie de promovare.    

Igor Ceapa: Datorită internetului încep acum să cîştige bani hotelurile. Administratorii de hoteluri deschid web site-uri. În plus, aceştia oferă mult mai activ publicitate pe internet. De asemenea, internetul este utilizat pentru promovare de către magazinele de electrocasnice şi cele de bijuterii.

Cei care încep de la zero pot lucra ca freelanceri, adică să primească comenzile de peste hotare, dar aceasta nu va aduce mulţi bani.
Pentru a face bani este nevoie de o idee bună, de o denumire bună, de un content original şi bani pentru investiţia iniţială, dar şi pentru întreţinere. Nu este suficient să te gîndeşti că ai deschis site-ul şi gata, mai departe o să meargă ca pe unt.
În Moldova metoda care aduce cei mai mulţi bani este business to business.  

Simion Ciochină: Problema constă în mentalitatea moldovenilor. Există o sumedenie de proprietari, de exemplu, de magazine care nu înţeleg necesitatea de a deschide propriul site. Şi nu pentru a-şi vinde produsele on-line, ci pentru a-şi promova propria afacere. În Europa acest lucru se întîmplă simultan. Adică, s-a deschis magazinul, imediat îl vei găsi şi pe internet, iar statisticile demonstrează că în aşa mod vînzările se măresc.

În Moldova sînt solicitate în special site-urile informaţionale. Businessul ar trebui pornit din domeniul dat.  
 
Pavel Chirev: Poţi cîştiga bani aplicînd munca ta pentru crearea site-urilor la comandă sau în calitate de agent al unei companii (promovînd produsul acesteia prin intermediul internetului). Un brand popular aduce bani buni din plasarea publicităţii. La fel, pot fi oferite diverse servicii fără a ieşi din casă (referate, traduceri etc.).

Roman Ştirbu: Este convenabil să plasezi publicitate pe internet, deoarece acesta oferă singurul monitoring corect. Există instrumente independente, care permit o astfel de monitorizare minuţioasă. TV este monitorizată la un număr limitat de utilizatori, în timp ce în internet fiecare utilizator este monitorizat.  

Bani vor aduce şi internet magazinele, dar le vor putea deschide doar site-urile care au deja un nume, sînt cunoscute de consumator şi inspiră încredere.

Pavel Chirev: Dacă ne referim la comerţul electronic, problema Moldovei este că nu există o companie credibilă de procesare a cardurilor. Acel care intră în internet şi vrea să plătească cu un card, trebuie să aibă încredere că i se asigură securitatea. Jumătate de an am dus negocieri cu o companie străină to check out ca să ne proceseze cardurile şi ni se spunea că sîntem în zona de risc. Într-un final, am fost acceptaţi. Din aprilie 1995, ne folosim de serviciile acestei companii. Am încercat să căutăm în Chişinău o astfel de companie, dar, din păcate, aceasta nu a fost acceptată de cumpărătorii străini, cărora le este frică că vor fi amăgiţi sau că nu li se va asigura securitatea.    

REŢELE SOCIALE: ODNOKLASSNIKI / IUBIRE.MD / PRIETENI.MD

Roman Ştirbu: Reţelele sociale au existat întotdeauna, doar că se numesc de fiecare dată diferit. Ele sînt comode, deoarece oferă posibilitatea de comunicare între grupuri de interese. Din păcate, ele nu se prea bucură de popularitate în Republica Moldova. La noi, oamenii sînt un pic leneşi şi neinspiraţi, atunci cînd ne referim la comunicare. Tocmai din acest considerent nici blogurile nu sînt prea solicitate şi răspîndite în Moldova.

Blogurile şi fenomenul „Odnoclasniki” sînt nişte chestii ce ţin de modă, care va trece şi va apărea altceva.  

Pavel Chirev:
Din păcate, reţelele sociale nu sînt folosite întotdeauna potrivit. Mai multe companii din Moldova le interzic angajaţilor să utilizeze în timpul lucrului, de exemplu, reţeaua „Odnoklassniki”. În loc să utilizeze informaţii necesare pentru serviciu, consumatorii fac abuz de astfel de reţele sociale.  

Simion Ciochină: Este bine că pînă şi politicienii moldoveni îşi deschid bloguri, doar că ei nu înţeleg rostul acestora. Ei plasează aici informaţii exact ca pe site-urile personale sau ale formaţiunii lor politice, în timp ce blogurile îţi oferă posibilitatea să comunici şi să polemizezi direct cu simpatizanţii sau cu orice altă persoană.  

Roman Ştirbu: Consumatorii şi autorii blogurilor trebuie să fie conştienţi că din moment ce plasezi informaţia, aceasta devine de interes public. Oricine poate accesa, citi şi utiliza această informaţie. Dacă nu vrei să fii monitorizat şi să poţi plasa pe blogul tău orice fel de informaţie, chiar şi necenzurată, îţi poţi cumpăra o adresă în domenul .com şi nimeni nu te mai poate găsi. Dacă vorbim de domenul .md, atunci acesta este verificat de organele de resort.

CE NE AŞTEAPTĂ ÎN VIITOR?

Igor Ceapa: Cea mai interesantă perioadă de dezvoltare a internetului din Moldova începe acum. Este o perioadă propice pentru domeniul mass-media, care a avut întotdeauna probleme cu tirajul şi audienţa. Mass-media, în mare parte, se concentrează acum pe varianta electronică, care le permite să supravieţuiască. Problema este că foarte multe dintre ele nu doresc să studieze tehnologiile noi şi să treacă la versiunea internet, considerînd că metodele tradiţionale sînt mult mai eficiente. Criza economică este perioada ideală pentru lansarea afacerilor pe internet, deoarece „contactul” cu utilizatorul s-a ieftinit simţitor. Internetul este foarte eficient, în mod special pentru televiziuni. Peste hotare, acest fenomen este extrem de răspîndit. Oamenii au posibilitate oricînd să acceseze postul TV dorit, să se uite de cîte ori doresc şi să vizioneze repetat subiectul.  

Roman Ştirbu: Următoarea etapă de dezvoltare a internetului  presupune apariţia monitoarelor 3D. Evident că şi site-urile vor trebui adaptate pentru o astfel de tehnologie. Aceasta va permite vizionarea imaginii din toate părţile, rotirea ei etc. După aceasta, urmează implementarea mirosului, adică priveşti filmul şi pe lîngă imaginea vizuală şi sunet vei simţi şi mirosurile.  
Peste 5-10 ani noi toţi vom  putea purta chip-uri implantate, ceea ce ne va oferi posibilitatea să fim conectaţi permanent la internet. Poate părea un pic îngrozitor, dar aceeaşi teamă a fost şi în legătură cu televizorul. Problema este cine va reglementa acest proces? Cine va implanta chip-urile şi care va fi procedura? Cine va monitoriza? Ar trebui un control riguros atît al persoanelor, cît şi al programelor. Depinde în ce scop folosim tehnologia, care, normal, are şi plusuri, şi minusuri. Ea oferă pobilitatea să te relaxezi şi să lucrezi în lumea virtuală. Ar putea apărea chiar şi teleportarea virtuală.

Pavel Chirev: Nu sînt de acord. Să nu uităm de drepturile omului. Vrei - porţi telefon mobil, nu vrei - nu porţi, vrei - îţi implantezi chip, nu vrei –  nu-l  implantezi.

TEXT: Rodica Bileţchi
FOTO: www.fotoroom.md 
LOCAŢIE:
Restaurant „Marius”

Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon

ajutatima dati o idee
ion bocan   -  
09 Februarie 2012, 18:46
Sus ↑
eu ma asteptam sa fie metode de a face bani pe net, la fel ca la http://fizicamd.ru/viewtopic.php?f=57&t=63
lvs   -  
03 Noiembrie 2012, 09:01
Sus ↑
Companie din Germania care plateste pe Pay Pal, Skrill si cont bancar
Mai multe detalii aici: http://pinsplus.blogspot.com
Alex   -  
28 Noiembrie 2014, 12:30
Sus ↑
pentu mai multe detali cum sa faci bani pe internet ma gasiti pe odnoklassniki ok.ru/profile/579989889554
vasile1993   -  
06 Decembrie 2014, 10:44
Sus ↑





* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău
-5°