VIP Magazin
22 Septembrie 2018
Print
Print
Print
Print
Chişinău ieri, azi, mâine
Octombrie 2007, Nr. 42

Chişinău ieri, azi, mâine

Comentează   |   Cuprins

Dacă tot serbăm Hramul Oraşului, am apelat la patru personalităţi ale vieţii publice, care cunosc foarte bine problemele oraşului, pentru a vedea cum stau lucrurile cu „Oraşul alb”, câte „motive” avem de a chefui de hram şi cât mai avem de muncit pentru a face din capitala noastră un oraş european. Găzduiţi de restaurantul „Vatra Neamului” la un păhărel de Riesling şi plăcinte ca la mama acasă, doi consilieri municipali – Mihai Severovan şi Alexandru Tănase, arhitectul Mihai Eremciuc şi scriitorul Andrei Strâmbeanu au dat curs invitaţiei noastre şi au „încins” o polemică din care am selectat, sub formă de teze, cele mai importante aspecte şi probleme.  

Mihai Severovan
consilier municipal PNL, fost preşedinte al Comitetului Executiv Chişinău (primar general), ex-ministru al Dezvoltării Teritoriului, Construcţiilor şi Gospodăriei Comunale. Actualmente, este preşedinte al Asociaţiei Patronatului Serviciilor Publice din RM.

Alexandru Tănase
consilier municipal, preşedinte al fracţiunii Liberal-Democrate în Consiliul municipal Chişinău, preşedinte al Biroului de avocaţi „Alexandru Tănase”.

Mihai Eremciuc
arhitect emerit, membru al Consiliului urbanistic orăşenesc Chişinău.

Andrei Strâmbeanu
membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, fost deputat în Parlamentul RM.

Faţa urbanistică a Capitalei

Mihai Severovan
Aceasta ţine exclusiv de Planul General Urbanistic al Chişinăului, pe care l-am aşteptat de mulţi ani, are anul de scadenţă 2025 şi prevede proiecte ambiţioase în domeniul construcţiei de şosele, ce ţin de restaurarea complexă a zonelor istorice, regenerarea zonelor verzi de agrement şi de modernizarea potenţialului industrial.

Deşi acest plan a fost acceptat de către Consiliul Municipal Chişinău, ar trebui să se ţină cont şi de opiniile altor specialişti, pentru ca acesta să fie îmbunătăţit. Tot „dezmăţul” arhitectural al capitalei s-a făcut anume din cauza lipsei acestui plan şi a tergiversării adoptării lui.

Mihai Eremciuc
Chişinăul este un oraş care a beneficiat de o organizare urbanistică bună. Tradiţia urbanistică a oraşului nostru denotă clar faptul că trebuiesc construite clădiri cu maximum 3-4 niveluri.

Am distrus oraşul timp de peste 15 ani de zile, în mod sistematic şi organizat. După multe chinuri, în nişte termene şi condiţii inadmisibile şi lipsite de profesionism, s-a elaborat un plan urbanistic general cu care s-a făcut demagogie şi politică, doar pentru publicitate.

În centrul istoric al oraşului s-au lărgit străzile în mod artificial, s-au creat spaţii care nu au nici un argument urbanistic – în nici un oraş european centrul istoric nu este modificat.

Blocurile noastre sunt putrede, este nevoie de o schimbare radicală, cum ar fi renovarea blocurilor cu cinci niveluri prin construirea de mansarde – lucru necesar pentru tot sectorul Râşcani, unde s-au construit cu precădere case cu cinci etaje.

Alexandru Tănase
Chiar şi pe timpul sovietic, exista o idee de urbanism, care era respectată. Acum, Chişinăul este absolut anapoda: în acelaşi cartier sunt amplasate case, blocuri cu zece etaje, instituţii administrative şi cămine studenţeşti.


Zonificarea oraşului

Mihai Severovan
Oraşul se va extinde spre Aeroport (zona parcului „Muzeul Satului”, str. Balcani (Şos. Poltava), Stăuceni (zona Metro 1 spre iazul Ceucari). Se vor construi case individuale cu 2-3 niveluri, respectându-se strict standardul european (cartier model european). Blocuri cu multe etaje (16-32) se vor construi între Stăuceni şi sectorul Râşcani (uzina de calculatoare). În microraionul „Budeşti-2” (între sect. Ciocana şi s. Tohatin), vor fi ridicate clădiri cu multe etaje – preponderent, locuinţe sociale.

Mihai Eremciuc
E un lucru greu de realizat, pentru că urmează a fi demolate foarte multe clădiri aflate în proprietate privată. Specialiştii de la Universitatea din Milano au propus construcţia unui cartier de business în zona râului Bâc, prevăzând amenajarea şi replanificarea zonei de la Ghidighici până la Sângera. Proiectul nu a fost realizat, şi nu din vina italienilor.

Cel mai favorizat sector al capitalei, din punct de vedere urbanistic, este Râşcani. Acesta a şi suferit cele mai puţine schimbări după obţinerea independenţei.

Alexandru Tănase
Nu cred că în zona Bâcului se poate construi ceva amplu din cauza spaţiilor restrânse, dar este o idee foarte bună a curăţa şi amenaja spaţiile deplorabile din punct de vedere ecologic.

Transportul

Mihai Severovan
Pentru soluţionarea problemei traficului, se preconizează construcţia a trei şosele de centură. Va fi elaborat un program ce ţine de reconstrucţia drumurilor. Străzile din zona istorică vor rămâne neschimbate, reconstruite şi lărgite pe unde este posibil.

Alexandru Tănase
Una din soluţii pentru a ameliora traficul ar fi construirea de parcări subterane.

Investiţii străine

Alexandru Tănase
Atragerea investiţiilor în capitală urmează a fi realizată prin parteneriatul dintre capitalul public şi cel privat – compania care vine să obţină nişte profituri prestează în schimb servicii de care beneficiază comunitatea.

Deşi există mai multe deficienţe în acest proiect, compania „EPA Media” este primul investitor străin în Chişinău şi oferă, în schimbul serviciilor publicitare, staţii de troleibuz amenajate conform standardelor europene.

Mihai Severovan
„EPA Media” propune un proiect social: 300 de staţii de aşteptare a transportului public, costând peste 25 milioane de lei, pe care municipalitatea ar urma să le scoată din buget, plus alte proiecte pentru susţinerea păturilor socialmente vulnerabile, investiţii în învăţământ şi sănătate. Implementarea cu succes a acestui proiect va permite atragerea altor investiţii de care are nevoie oraşul.

Andrei Strâmbeanu
E o ruşine că peste 17 ani trebuie cineva să îndrăznească să vină şi să investească la nişte oameni atât de neserioşi cum sunt moldovenii.

Costurile terenurilor din Chişinău şi prognoze

Mihai Severovan
Preţul de piaţă al unui ar de teren variază între 10 mii şi 50 mii de euro. În baza licitaţiei de acum o jumătate de an, un ar pe bd. Dacia, Botanica, a fost procurat cu 1.100.000 de lei. Costul terenurilor va creşte: dacă, în Chişinău, businessul în diferite domenii e cam ocupat,  pe piaţa funciară mai este de lucru.

Alexandru Tănase
Preţul terenurilor în Chişinău a fost tot timpul mare: pentru o casă, în anii ’30 ai secolului trecut, s-a plătit echivalentul a 150 ha de teren agricol.

Probleme sociale

Andrei Strâmbeanu
Multe familii continuă să trăiască în cămin, într-o cameră de 10 metri pătraţi înghesuindu-se cu câţiva copii. Preţul locuinţelor de vânzare sunt infernale pentru majoritatea locuitorilor Chişinăului.

Alexandru Tănase
Primăria urmează să ofere terenuri pentru construcţii de locuinţe, pentru ca să obţină în schimb locuinţe ieftine, iar metrul pătrat să coste mai puţin de 600 de euro – cazul cel mai fericit pe care îl întâlnim în ofertele constructorilor noştri.

Mihai Severovan
În baza parteneriatului dintre capitalul privat şi cel municipal, vor fi atrase investiţii, o parte a cărora urmează a fi alocate în locuinţe sociale. Un program aparte va fi elaborat în susţinerea tineretului, inclusiv în problema locuinţelor.

Portretul chişinăuianului

Alexandru Tănase
Chişinăul nu are un cetăţean chişinăuian din cauza evenimentelor istorice pe care le cunoaştem cu toţii. Procesul „demolat – oameni noi” s-a produs şi în 1918, şi în 1940, şi în 1941 şi în 1944 etc…

Sunt chişinăuian „cu actele în regulă” şi, în timpul URSS, chipul chişinăuianului era altul. Boema, elitele culturale se adunau în nişte localuri emblematice – cafeneaua „Fulguşor” ş.a. Acum, „vălătucul” construcţiilor distruge, uniformizează şi nu mai contează de unde vine omul: din Italia sau din altă parte.

Andrei Strâmbeanu
Moldovenii de abia cuceresc Chişinăul. Din punct de vedere etnic, acesta a fost, preponderent, oraşul evreilor şi al ruşilor.

Mihai Severovan
Eram un străin când am venit în Chişinău – trebuia să vorbesc rusa, lucru pe care îmi venea greu să-l fac. Astăzi mă simt băştinaş, stăpân în acest oraş.

Chişinăul cultural

Andrei Strâmbeanu
Chişinăul are Teatrul de Operă şi „Lăutarii” lui Botgros, ansamblul „Joc”, chiar dacă dansează cam „sovietic”, Uniunea Scriitorilor din Moldova.

În rândul scriitorilor era o ierarhie, un respect. Acum vine fiica lui Esinencu şi scrie „Te f…, Europa”, pentru care i se dă premii şi i se spune că e cel mai mare dramaturg.

Mihai Severovan
Îmi amintesc cu drag şi mă bucur că am avut posibilitatea să contribui la înfiinţarea ansamblului de muzică populară „Busuioc Moldovenesc”, condus de Mihai Amihalachioaie, care activa pe lângă Ministerul Dezvoltării Teritoriului, Construcţiilor şi Gospodăriri Comunale, în fruntea căruia eram atunci.

Alexandru Tănase
Suntem la 150 km distanţă de România şi, din aceste considerente, este imposibil a crea în Basarabia o cultură distinctă de cea românească. Acest lucru nu s-a reuşit nici în perioada sovietică, cu atât mai mult nu se va reuşi acum. Dacă, politic, se poate discuta asupra noţiunii de moldovean sau român, la capitolul cultură, insistarea pe ideea moldovenismului ne va izola, făcându-ne tot mai provinciali.

TEXT: Marcel Toma
FOTO: Andrei Mardare
LOCAŢIE: Restaurantul “Vatra Neamului“


Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon

ar fi foarte bine sa faceti ceea ce ati zis pt binele locuitorilor si al tari noastre
Crystina   -  
13 Octombrie 2011, 15:24
Sus ↑





* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău
+30°