VIP Magazin
Print
Print
Print
Print
Încălzirea globală şi Moldova
Aprilie 2008, Nr. 48

Încălzirea globală şi Moldova

Comentează   |   Cuprins

Devine deja tradiţională, la sfârşitul lunii martie a fiecărui an, desfăşurarea acţiunii „Ora Pământului” pe întreg globul pământesc. În noaptea dintre 29 şi 30 martie, în 380 de oraşe de pe diferite continente s-a deconectat, pentru o oră, energia electrică în unele instituţii,  unităţi economice şi industriale.

Şi persoanele fizice au fost încurajate să facă la fel, pentru a atrage atenţia asupra efectelor nocive ale consumului de energie electrică, determinante la formarea gazelor de seră care, la rându-i, contribuie la “încălzirea globală”. Cum vom trăi peste 50 de ani, dacă cifrele din rapoartele oamenilor de ştiinţă sunt reale? Ne-am propus să găsim răspunsul la această întrebare în tema acestei ediţii.   

Vasile Scorpan
manager, oficiul schimbarea climei din cadrul Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale

Vasile Botnaru
jurnalist, şeful Biroului “Europa Liberă” la Chişinău

Natalia Catrinescu
şefa Direcţiei Generale Politici Macroeconomice şi Programe de Dezvoltare, Ministerul Economiei şi Comerţului

Efectele încălzirii globale

Vasile Scorpan
La fel ca şi în multe alte ţări, în Moldova au fost elaborate nişte modele climatice, privind evoluţia climei în următorii 100 de ani. Conform acestora, iernile ar putea deveni mai calde şi mai umede, iar verile mai aride şi cu mai puţine precipitaţii.

Încălzirea globală ar putea afecta într-o măsură mai mare resursele naturale, ecosistemul, agricultura şi sănătatea umană.


Măsuri pentru diminuarea efectelor

Vasile Scorpan
Sunt 4 proiecte ecologice naţionale care se implementează din 2002, toate finanţate de Banca Mondială. Cel mai mare ţine de reîmpădurirea a circa 20 mii de ha de terenuri degradate (la moment avem 340 mii de ha de păduri). Altele două presupun schimbarea tipului de combustibil la încălzire, din fosil în regenerabil – resturi vegetale, utilizarea paielor, şi al patrulea ţine de sporirea eficienţei energetice în sectorul termoenergetic, însemnând reducerea pierderilor, prin instalarea cazanelor cu randament mai înalt.

În total, în cadrul acestor proiecte se preconizează să se reducă 3.687.533 tone CO2 echivalent.  

Natalia Catrinescu
Actuala strategie naţională de dezvoltare a economiei conţine anumite politici privind prevenirea degradării mediului.

Nu avem politici de adaptare la schimbarea climei, dar avem politici care pregătesc această adaptibilitate: acţiuni ce ţin de prevenirea eroziunii solului, împădurire şi dezvoltarea ecosistemelor, gestionarea deşeurilor, distrugerea substanţelor chimice, monitorizarea mai bună a condiţiilor meteorologice şi monitoringul hazardelor naturale.

În strategie e prevăzută creşterea productivităţii în sectorul agrar şi diversificarea economiei rurale astfel ca oamenii să aibă posibilităţi şi stimuli pentru a trece în alte domenii. Aici vorbim despre susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii.

Vasile Scorpan
Strategia de dezvoltare a sectorului agricol pentru anii 2008-2015 a fost aprobată în 2007. Peste jumate de an ea a fost revăzută din cauza secetei din 2007. În varianta actuală, mai mult de 60% din activităţi se referă la reducerea efectelor încălzirii globale.

Modul de viaţă al oamenilor

Natalia Catrinescu
Ţăranii vor fi nevoiţi să se reorienteze spre alte domenii,  deoarece agricultura va fi în scurt timp mult mai costisitoare şi mai puţin profitabilă. În context, locuitorii satelor vor fi determinaţi să migreze la oraş.

Totodată, nu cred că în zece ani efectele încălzirii globale se vor face atât de simţite,  încât să ne schimbăm orarul de lucru, după modelul italienilor sau al spaniolilor.

Vasile Botnaru
În următorii 10-20 de ani, indicele dezvoltării umane va fi puternic influenţat de efectele încălzirii globale. De exemplu, starea sănătăţii influenţează natalitatea. Factorul schimbării climatice va fi luat în calcul.

Aspecte economice

Natalia Catrinescu
Nu putem vorbi despre o cifră concretă pentru Republica Moldova.

În ministerele de mediu din ţările europene sunt angajaţi economişti specializaţi în probleme de mediu, care se ocupă de aspectul economic al problemei.

Cred că rolul de a studia impactul încălzirii globale asupra economiei îi revine ministerului mediului şi resurselor naturale, care trebuie să aibă economişti, care ar putea veni la ministerul economiei şi să spună „oameni buni, uitaţi-vă ce efecte va avea încălzirea globală”.

Vasile Scorpan
Am conlucrat cu specialişti de la ministerul economiei şi am elaborat nişte modele integrale cu utilizarea unor indici macroeconomici şi avem nişte prospecţiuni care ţin de impactul încălzirii globale la nivel macroeconomic. Dar nu putem face previziuni exacte. Nici nu avem capacităţi, specialişti şi nici posturi respective.

Vasile Botnaru
Asta este sarcina Academiei de Ştiinţe, mai ales acum, când li s-au dat şi mai mulţi bani. Ei ar putea realiza şi intersecţia intersectorială.

Cine se ocupă de măsurarea efectelor încălzirii globale asupra calotelor de gheaţă din Alpi, de exemplu? Nu o face statul, ci nişte entuziaşti, nişte oameni de ştiinţă incorporaţi în organizaţii sau structuri, care găsesc sponsori. O face cetăţeanul motivat să lase drept moştenire o pădure sau altceva.

Afirmaţii contra încălzirii globale

Vasile Botnaru
Sunt savanţi independenţi care epatează. Dar sunt şi rapoarte publicate de organizaţii internaţionale specializate, de exemplu Organizaţia mondială meteorologică. Dacă ai exerciţiul unei societăţi libere, cauţi mai multă informaţie la temă, compari sursele, analizezi argumentele şi îţi dai seama cine are dreptate.

Natalia Catrinescu
Fiecare alege pe cine să creadă. Toate opiniile au dreptul la existenţă, dar ele trebuie să concureze prin argumente între ele.

Cei care promovează această tematică trebuie să găsească argumentele care ar convinge oamenii că este aşa sau altfel.

Vasile Scorpan
SUA nu au semnat protocolul de la Kyoto, motivând că au nevoie de argumente, iar acestea fel le pot prezenta doar oamenii de ştiinţă.

Lipsa informaţiilor în Moldova

Vasile Scorpan
În acest sens sunt necesare politici la nivel de guvern. Poţi să-i spui omului de o mie de ori că becul acesta  e mai eficient, dar dacă el e mai scump, omul nu-l va cumpăra.

Noi putem utiliza energia regenerabilă (eoliană, solară) pe parcursul a 8 luni din 12, dar instalaţia necesară costă 7-8 mii de euro. Cine să plătească?

Vasile Botnaru
O campanie de informare nu este treaba funcţionarilor, ci a noastră, a ziariştilor. Campania nu se face pentru că noi suntem proşti.

Pe mine mă enervează când oamenii se bucură că iau de la magazin câte trei pungi, mai ales femeile de la ţară. Pentru că atunci când se vorbeşte la nivel global despre peştii care mor intoxicaţi în ocean  - asta e departe de noi. Dar în satele noastre sunt animale care mor din cauza acestor pungi de plastic şi noi de aici trebuie să pornim.

Prin mişcări şi lobby, să impunem parlamentul să adopte legi, de exemplu să mărească impozitele pentru importul de becuri Edison şi, dimpotrivă, să favorizeze importul de becuri cu neon.

La Geneva, cred că 80% din publicitatea stradală se referă la economisirea energiei – este un şoc informaţional. Efectul se simte - oamenii conştientizează. Dinamica e vizibilă, drept urmare a acestor campanii se reciclează o cotă tot mai mare de deşeuri, iar ele pot fi reciclate numai dacă sunt separate încă acasă. La fel putem face şi noi.

Natalia Catrinescu
Populaţia are alte preocupări şi priorităţi. Când există nesiguranţă în privinţa consumului de bază este foarte greu să te mai gândeşti la altele…

Cred ca ONG-urile de mediu ar trebui să se ocupe mai activ de asta. Există proiecte, poate că se editează nişte broşuri şi reviste, dar eu cel puţin nu le-am văzut, ca cetăţean simplu.

Argumente

Vasile Botnaru
Îi putem convinge pe oameni despre gravitatea fenomenului, aducând exemple concrete. La Vatican a apărut o nouă listă de păcate, în care e inclusă risipa de resurse energetice, naturale. Deci, deja şi biserica se implică, contrar dogmei că omul trebuie să aştepte sfârşitul lumii fără a interveni.

Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon

orice initiativa in a sprijini ideea de dezvoltare durabila si a evalua potentialele masuri de reducere a poluarii ca efect de diminuare a incalzirii durabile este de laudat
Adriana Bors   -  
30 Ianuarie 2011, 21:17
Sus ↑





* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău