VIP Magazin
11 Decembrie 2019
Print
Print
Print
Print
PRO TV CHIŞINĂU LA CINCI ANI DE ŞTIRI
Octombrie 2004, Nr. 06

PRO TV CHIŞINĂU LA CINCI ANI DE ŞTIRI

Comentează   |   Cuprins

La 3 septembrie 1999 o nouă televiziune a intrat în casele dumneavoastră. Un spirit nou nonconformist. De atunci, punctuali, vă dăm întâlnire seară de seară. Au fost cinci ani în cal am construit un buletin de ştiri, dar de fapt ne-am construit şi pe noi înşine... De multe ori am fos obligaţi să închidem camera de luat vederi fie pentru că unii voiau să ascundă anumite lucruij fie pentru ca emoţiile şi lacrimile ne luau vocea. Am văzut suferinţă şi nedreptate, am văzut ci înseamnă să vii la nişte oameni care te aşteaptă ca pe o ultimă speranţă, ca pe un medic o ca pe singurul om care le poate face dreptate. Uneori, pentru a ajunge la ei a trebuit să nj strecurăm, să ne ascundem, să ne expunem riscurilor, să înfruntăm agresivitatea şi brutalitate] unor funcţionari sau a unor persoane în uniformă. încercând să ajungem la ei, ne gândeai mereu că de fapt luptăm pentru a ajunge la dumneavoastră.

Lorena Bogza
EDITOR, REPORTER


Data şi locul naşterii: 23 aprilie 1971, jud. Neamţ, România
Studii: Facultatea de Litere, USM


Ce sentimente trăieşti de când te afli la PRO?

Toată paleta de sentimente. Neputinţă şi furie, atunci când nu pot face mai mult pentru oamenii care au nevoie de ajutor şi care văd în noi singura lor salvare, dar şi o profundă admiraţie pentru mulţi dintre eroii ştirilor noastre. Unii dintre ei sunt elevii, părinţii şi profesorii din şcolile cu predare în grafie latină din Transnistria.

Pe cine ai vrea să-l ai ca invitat la „In PROfunzime"?

Deocamdată, nu m-a refuzat nimeni. Mi-ar plăcea să stau de vorbă cu preşedintele Parlamentului, dna Eugenia Ostapciuc, şi sper că asta se va întâmpla în curând.

Cel mai dificil interviu ?

Cel care urmează.

Invitaţii emisiunii tale ţi-au rămas prieteni?

Sper că nu am creat impresia că invitaţii mei îmi sunt prieteni. Dacă pare aşa, înseamnă că nu mi-am făcut bine meseria. Da, îmi place să fiu în relaţii bune cu toată lumea, deşi ştiu că asta este aproape imposibil, mai ales în meseria noastră. In acelaşi timp, admir oamenii care pot discerne între o relaţie personală şi una profesională şi cred că invitaţii emisiunii mele ştiu să facă această distincţie.

Ce deteşti la un om politic ?

Lipsa coloanei vertebrale.

Dar la un bărbat?

Nu ştiu dacă pot spune că-mi displace ceva anume la bărbaţi. In general, urăsc minciuna, prostia, trădarea şi prefăcătoria.

De ce o carieră la Chişinău?

De ce nu? în 1991, când am venit aici, nu aveam de gând să rămân, dar... după cum se vede, am uitat să mai plec. Aproape jumătate din viaţă am petrecut-o în Republica Moldova, aici m-am format din punct de vedere profesional. Iubesc Chişinăul şi oamenii lui şi n-am avut niciodată impresia că aici n-aş fi acasă.

Cum este bărbatul perfect în închipuirea ta?

Puternic, dar în acelaşi timp sensibil, îngrijit, bărbatul care I îmi respectă munca şi programul (pentru că şi eu fac la fel) şi care, dacă ajunge înaintea mea acasă, nu moare de foame până vin eu de la serviciu. Nu cred ca are rost să adaug că trebuie să fie deştept şi neapărat să miroase bine...

De ce nu te căsătoreşti ?

Încă n-a venit timpul sau... n-am timp! Cum să faci nuntă şi să nu ai parte de o lungă lună de miere?!

Dacă ai fi preşedinte al Republicii Moldova pentru o zii ce ai schimba, înainte de toate?

Depinde cât de lungă este ziua. N-aş schimba mobilierul din birou (pentru că arată bine), dai aş anula unele semne restrictivei de circulaţie. Pentru modificare! denumirii limbii aş avea nevoie, cu certitudine, de mai mult timp!

Cornel Durnescu
PRODUCĂTOR


Data şi locul naşterii: 11 aprilie 1970, Chişinău
Studii: Facultatea Artă teatrală, Institutul de Stat al Artelor


Ce calităţi trebuie să aibă un tânăr ca să lucreze la PRO TV?

Bun-simţ, dorinţă de a munci, curiozitate, ţinută agreabilă etc, etc.

Există o reţetă a relaţiei perfecte subaltern-şef?

Îmi plac reţetele doar la bucătărie. In meserie, ca şi în dragoste, nu poţi aplica nişte reţete-standard.

Dacă nu se ridică la un anumit nivel, un angajat trebuie concediat sau ajutat?

Bineînţeles că trebuie ajutat, dar nu la infinit.

Care a fost cel mai mare succes profesional?

Multe jurnale şi ştiri pe care le consider reuşite. Dar cred că cel mai mare succes abia urmează.

Există vreun lucru pe care îţi doreşti mult să-l faci în viitorul apropiat?

Să-mi construiesc o casă. Sper să se întâmple cât mai curând.

Ce ai face dacă ai fi Dumnezeu pentru o zi?

Nu ştiu...

Dacă ai putea să-ţi schimbi un atribut fizic, care ar fi acela ?

Poate să slăbesc cu vreo zece kilograme. Poate să am ceva mai mult păr pe cap. Sau poate nu...

Scriitorul preferat?

Bulgakov.

Când minţi?

Atunci când nu mai există alte soluţii. în general, nu-mi place minciuna şi mă simt foarte prost atunci când sunt NEVOIT să mint.

Angela Gonţa
PREZENTATOR, REPORTER


Data şi locul naşterii: 16 august 1978, s. Bardar, laloveni
Studii: Facultatea de Jurnalism şi ştiinţe ale comunicării, USM


Ce trăiri şi sacrificii presupune rolul de prezentatoare?

La început, aveam mari emoţii. Atât de mari, încât nu puteam sa-mi controlez vocea. Tremuram şi atunci când citeam din prompter. Cu timpul, te obişnuieşti cu camera de luat vederi şi nu-ţi mai este frică de ea. Trăirile sunt intense şi în prezent, dar ele nu se compară cu tracul de acum cinci ani. Sacrificii? E prea tare spus.

Cu cine dintre bărbaţii-prezentatori crezi că ai face un tandem strălucit?

Nu ştiu, nu m-am gândit la asta niciodată. Mă uit la ştiri la alte posturi, dar de cele mai multe ori atrag atenţia la prezentatoarele-femei. Dacă e să vorbim despre jurnalele de ştiri prezentate de un bărbat şi o femeie, îmi place tandemul de la „Strana i mir"(NTV).

Care este principiul pe care nu-l încâlci niciodată?

La serviciu? Corectitudinea.

Dacă nu ai fi ziaristă, ce ai fi?

Când eram studentă la jurnalistică am dat la a doua facultate -Dreptul. Din păcate, nu m-am ţinut de carte. Dacă ar fi să mai încerc o dată, cred că tot la Drept m-aş duce.

Cine te-a influenţat cel mai mult în viaţă?

Cel mai mult am ascultat de mama. Majoritatea deciziilor importante din viaţa mea le-am luat după ce am stat de vorbă cu ea. Deşi nu a făcut altceva decât să-mi dea sfaturi sau să-şi dea cu părerea, cred că ea este omul care m-a influenţat cel mai mult.

Cum sau pe cine îţi verşi supărarea?

Când sunt supărată, prefer să stau singură. Dacă nu am această posibilitate, fără să vreau, mai ridic vocea, de cele mai multe ori, la oamenii care-mi sunt dragi, iar când sunt necăjită rău de tot, plâng. Şi mai fac ceva despre care nu ar fi frumos să vorbesc.

Ce îţi aduci aminte despre prima iubire?

Credeam că va fi prima şi ultima, dar m-am înşelat.

La ce visezi ?

Cu ochii deschişi visez doar la lucruri frumoase. Să am o familie sănătoasă şi să pot călători...

Ce apreciezi la colegii tăi?

Sunt profesionişti, săritori la nevoie şi foarte drăguţi. Suntem o adevărată echipă.

Cum trebuie să fie femeia modernă?

Cred că o femeie modernă este cea care ştie ce vrea şi obţine ceea ce îşi doreşte. Şi nu contează că vrea o carieră de succes sau o droaie de copii sau că şi le doreşte pe ambele. Important este să se simtă bine şi împlinită, indiferent de postura pe care şi-a ales-o.

Natalia Cheptene
PREZENTATOR, REPORTER


Data şi locul naşterii: 26 iunie 1979, Chişinău
Studii: Facultatea Limbi străine, USM


Care este credo-ul tău?

Nu sunt omul credo-urilor. Mă schimb în funcţie de dispoziţie, anturaj, situaţie. Iar cu anii, viziunile se modifică şi mai mult.

De când eşti la PRO TV, cu cât s-a completat armata admiratorilor tăi ?

Ca să vă răspund, ar trebui să fac un sondaj, (ha-ha!)

Ce faci când simţi că eşti privită?

Încerc să identific persoana şi o privesc direct în ochi. Este o metodă care mă ajută să nu mă simt incomod.

În ce ai vrea să te reîncarnezi dacă ar fi posibil?

În femeie şi doar în femeie! îmi place să fiu "EA"!

O.Wilde zicea că moda e atât de urâtă, încât trebuie schimbată din şase

În şase luni. Tu ce schimbi de două ori pe an?

Garderoba şi interiorul casei.

Cine este cea mai elegantă persoană pe care o cunoşti?

Valentina Radcenco - stilistul de la PRO TV Această femeie ştie să arate bine în orice pune pe ea.

Ce declaraţie de dragoste ţi s-a întipărit în memorie?

Un scurt şi sfios, dar foarte sincer „Te iubesc" de la Igor al meu.

Frumuseţea este trecătoare?

Mi-ar plăcea să nu fie.

Ce faci în timpul liber?

Gătesc, citesc, joc cărţi, călăresc, privesc filme etc.

Ce te enervează?

Îmi ies din pepeni atunci când mă grăbesc şi nu găsesc ceva de ce am nevoie (chei, portmoneu, ruj etc). înjur şi întorc casa pe dos. în asemenea stare sunt o adevărată exterminatoare (de obiecte, fireşte).

Artur Corghencea
EDITOR, REPORTER


Data şi locul naşterii: 1 februarie 1981,Truşeni, Chişinău
Studii: Facultatea de Jurnalism şi ştiinţe ale comunicării, USM


Dacă ar fi să schimbi locul cu o persoană pentru o zi, cine ar fi ?

Nu cred că aş vrea să schimb locul cu cineva.

Cât de mult te-a schimbat PRO TV?

Sunt absolut diferit de omul de acum câţiva ani. Mi-am schimbat percepţiile şi sistemul de valori. Multe lucruri pe care le consideram anterior importante şi-au pierdut din valoare şi invers. Cred că schimbările sunt spre bine.

Ce înseamnă o zi de muncă la TV?

Concentrare şi satisfacţie. Concentrare, pentru că atenţia este esenţială în ceea ce fac. Satisfacţie, deoarece rezultatul muncii echipei din care fac parte - Jurnalul de ştiri PRO TV Chişinău - îl putem vedea la sfârşitul fiecărei zile.

De ce porţi părul lung?

Nu e foarte lung acum, îl purtam mai lung în urmă cu câţiva ani. Era o „amintire" din primii ani de facultate, când, urmând exemplul unui prieten, mi-am lăsat pletele să crească până la umeri. Nu-mi amintesc exact de ce am făcut acest lucru. Cred că vroiam să ies în evidenţă.

Care este cea mai mare plăcere a ta?

Dimineţile (cât mai aproape de amiază) din week-end, când pot să-mi beau cafeaua în pat, privind desene animate împreună cu fiul de doi ani.

Când lucrurile nu merg aşa cum îţi doreşti, cum reacţionezi sau cum rezolvi problema ?

Depinde de gravitatea situaţiei. In general, nu-mi plac problemele şi încerc să le evit. Dacă numi reuşeşte, le împart în două categorii - urgente şi mai puţin urgente. In cazul în care rezolvarea poate fi amânată, o amân până când uit. Dacă acest lucru nu este posibil, las totul baltă şi tranşez problema.

Ce admiri cel mai mult la o femeie ?

Capacitatea de a manipula bărbaţii, făcându-i totodată să creadă că ei sunt cei care conduc. Deşi este o calitate pe care o admir, nu-mi plac astfel de femei.

Dar la un bărbat?

Calmul şi simţul umorului.

Ce înseamnă pentru tine familia?

Este ceea ce mă motivează să-mi stabilesc obiective şi să le realizez, în familie pot să discut orice fel de probleme şi să caut ajutor pentru soluţionarea lor. Totodată, doar printre ai mei pot să mă relaxez cu adevărat şi să uit de griji.

Ce trebuie să faci ca visele să devină realitate?

Să-mi doresc cu adevărat ca ele să devină realitate. Astfel, aproape inconştient, folosesc toate resursele pentru realizarea visului.

Tatiana Ţîbuleac
PREZENTATOR, REPORTER


Data şi locul naşterii: 15 octombrie 1978, Anenii-Noi
Studii: Facultatea de Jurnalism şi ştiinţe ale comunicării, USM


Dacă ai scrie o carte, care ar fi subiectul?

Cred că ar trebui să fie neapărat despre oameni - poate despre o familie care nu e ca toată lumea sau despre un sat uitat. Acum nu ştiu, dacă aş fi ştiut, cartea ar fi fost pe un raft. Voi aştepta ca subiectul să mă găsească pe mine.

Meseria de reporter presupune şi compromisuri. Există nişte lucruri pe care nu le-ai face?

Viaţa m-a învăţat să nu spun niciodată "niciodată". Dar n-aş putea scrie ceva în ce nu cred, să-mi trădez un prieten pentru bani sau pentru o poziţie mai bună, să fur iubitul cuiva sau să-mi abandonez părinţii.

Nu ţi-e dor de „prima dragoste" - ziarul?

Ştii cum e cu iubirile dintâi - nu le uiţi niciodată, dar ţi-e frică s-o iei de la capăt. Ziarul a jucat un rol foarte important în cariera mea, dar mă tem că, dacă aş reveni acum în presa scrisă, n-aş mai face faţă.

Ce te face să fii fericită?

Lucrurile simple - o zi caldă, un material bun, o carte interesantă sau o mâncare gustoasă. Nu sunt pretenţioasă la vise, totul de ce am nevoie se poate găsi cu uşurinţă, dacă ştii să cauţi în locul potrivit.

Ce-ţi lipseşte şi ţi-ai dori să ai?

Un soţ, un copil şi o casă cu livadă, în care să crească mere verzi şi busuioc.

Ţi-ar plăcea să fii iarăşi copil?

Nu. Copilăria este atât de frumoasă pentru că o trăieşti doar o singură dată. Dacă aş încerca din nou aceleaşi emoţii, acestea s-ar „uza" şi n-ar mai fi la fel de scumpe.

Ce ai schimba în lume?

Când eram mică, am primit în dar un caleidoscop. 0 jucărie cu cinci bucăţi de sticlă colorată în ea, care, adunate laolaltă, formau diferite figuri. Intr-o zi, am scos una şi diferenţa a fost uimitoare. Cred că exact aşa este şi lumea. Totul este legat. Nu poţi scoate nimic din ea, chiar dacă, la prima vedere, ne-am putea lipsi de multe.

Dacă ar trebui să mulţumeşti cuiva pentru ceea ce ai devenit, cine ar fi acela?

Bunicilor mei, pentru că m-au învăţat să iubesc pământul şi ţăranii; tatălui meu, pentru că m-a învăţat să citesc în grafie latină încă în perioada sovietică; tuturor celor care au crezut în mine ca ziarist. Cel mai mult, însă, le mulţumesc eroilor ştirilor mele, care şi-au deschis inimile şi mi-au permis să scriu despre problemele şi bucuriile lor. Fără ei, astăzi n-aş fi fost cea pe care o ştiţi.

Lina Botnaru
PREZENTATOR, REPORTER


Data şi locul naşterii: 27 noiembrie 1979, Chişinău
Studii: Facultatea de Jurnalism şi ştiinţe ale comunicării, USM


Ce eveniment al anului ti-ai dori să prezinţi?

Poate, un „Oscar"... Mi-aş dori să prezint, de exemplu, o decernare a premiilor pentru cele mai scandaloase talk-show-uri, cei mai curajoşi reporteri, cele mai stilate ştiriste. Mi-ar plăcea să moderez un astfel de eveniment, realizat în stil academic ori, dimpotrivă, în stil country sau spaţială...

Care a fost cel mai mare succes al tău de la PRO TV?

O posibilă măsură a succesului sunt reportajele în urma cărora cineva beneficiază de un sprijin concret şi extrem de necesar. După ce am prezentat într-o relatare un copil care avea nevoie în regim de urgenţă de o intervenţie chirurgicală, la redacţie au telefonat o mulţime de oameni care s-au oferit să-i acorde ajutor. Consider că a fost o intervenţie de succes, dar nu numai a mea, ci a întregii echipe de la PRO.

Ce ai face dacă ţi s-ar propune un post tentant de corespondent în străinătate?

... orice, numai nu Africa, pentru că nu sunt vaccinată împotriva malariei. Dacă stau să mă gândesc serios, sunt foarte ataşată de locul în care m-am născut şi n-aş accepta să merg în altă parte pentru o perioadă îndelungată. îmi place să călătoresc şi nu am ratat nici o ocazie. De fiecare dată, însă, mi se face dor de casă. Sunt legată strâns de părinţi, de prieteni, de omul drag şi nu i-aş lăsa pentru nici un super-salariu. Dar, cine ştie - viaţa oferă mereu surprize celor care nu sunt morocănoşi şi cârtitori.

Ce jurnalişti de la Chişinău admiri mai mult?

Pe tatăl şi dascălul meu, Vasile Botnaru. Dintotdeauna mi-am dorit să-i pot semăna, dar nu cred că am să reuşesc vreodată. Nu m-a avantajat prea mult „relaţia de rudenie", poate, dimpotrivă. Nu mi-a acordat mai mult timp decât altor învăţăcei de la PRO sau de la BASA-pres. Singurul meu avantaj e că îl cunosc „din culise" şi îmi pot da seama cum s-a format. Dar cumnu există reţete, îmi croiesc propria pârtie. Sper să fie cu noroc.

Alegi să taci sau să spui lucrurilor pe nume când te deranjează ceva?

De la caz la caz. în general, nu prea tac atunci când cineva mă calcă pe bătătură. Nu mă pot abţine, mă sufoc şi, în definitiv, explodez, după care îmi trece foarte repede. Prietenii mă suportă aşa impulsivă cum sunt. Se întâmplă să şi tac, dacă îmi dau seama că nu merită efortul. Dar pentru că adrenalina o ia mereu înaintea regretelor ...

Iulian Bercu
REPORTER


Data şi locul naşterii: 19 februarie 1975, or. Ungheni
Studii: Colegiul republican de informatică şi contabilitate


Cariera este rezultatul norocului?

Noroc nu există. Cariera este produsul muncii individuale şi, în special, în echipă. Cariera este egalată cu reputaţia din care obţii dividende. Aceasta se creează ca un turn de cărămidă. Una câte una, mai sus şi mai sus. Totul, însă, depinde de fundament. Dacă reputaţia este clădită pe o stâncă (cunoştinţe, promisiuni onorate, corectitudine în afaceri) aceasta va ţine mult şi bine, iar dacă e înălţată pe un banc de nisip (minciuni, promisiuni goale, proiecte lansate şi neexecutate calitativ sau în termen) inevitabil se va nărui.

Care a fost cea mai dificilă experienţă pe care ai avut-o la PRO TV?

Să vorbesc cu oamenii afectaţi de cataclisme sau de accidente. Toţi se uită la tine disperaţi şi aşteaptă ajutor. Fiecare dintre oamenii care te privesc crede că problema lui este cea mai importantă, dar pentru tine este una din cele câteva sute dintr-o săptămână. Asta nu înseamnă că eşti indiferent: suferi împreună cu fiecare, dar după aceasta pleci mai departe. La astfel de filmări îţi dai seama ce viaţă minunată ai.

Cui dintre oamenii celebri ai lumii ai vrea să-i iei interviu?

Îmi place să iau interviuri de la oameni deştepţi. Oamenii celebri nu răspund sincer la întrebări. Ei spun doar ceea ce vor să ajungă la urechile fanilor sau ale concurenţilor.

Time is money?

Da. Şi money is the power. Există bani ieftini şi bani scumpi. Banii făcuţi în detrimentul odihnei sau al timpului petrecut cu familia sunt bani scumpi. în toate trebuie să existe o limită. Dacă începi să depinzi de bani, e prost de tot. Un om de afaceri mi-a spus „Toţi banii din lume nu vei reuşi să-i câştigi niciodată". Şi are dreptate.

Ce ar trebui să învăţăm de la lumea afacerilor şi a profitului?

În afaceri nimic nu este întâmplător. Toate acţiunile sunt programate. Venituri, cheltuieli, toate elementele sunt puse "pe hârtie" şi orice decizie este luată după o examinare amănunţită a urmărilor. în afaceri, greşelile au un preţ concret. Dacă e să pui pe hârtie totul ce vrei să cumperi când te duci la magazin, cheltuieşti banii mai raţional când această decizie o iei pe loc, lângă rafturi. Diferenţa dintre suma cheltuită în primul şi al doilea caz este de la 2 până la 5 ori.

Care este defectul tău ?

Unele decizii le iau bazându-mă pe emoţii, nu pe calcule concrete.

Cel mai valoros lucru pe care îl ai?

Sufletul şi familia.

Iar secretul unei căsnicii fericite?

Dragostea nu trebuie să fie declarată, ci demonstrată în fiecare zi. Totodată, într-o familie este nevoie de foarte multă răbdare. Sunt fericit că am o soţie înţeleaptă şi răbdătoare. Consider că în cinci ani am reuşit să descoperim acest secret al căsniciei fericite şi să-1 aplicăm în fiecare zi. Există şi probleme, dar acestea au un „leac": răbdare, răbdare şi iar răbdare.

Dorian Jereghi
REPORTER

Data şi locul naşterii: 30 august 1980, s. Cojuşna, Străşeni
Studii: Facultatea de Jurnalism şi ştiinţe ale comunicării, USM


Ce ţi-a oferit PRO TV în comparaţie cu alte servicii?

Mi-a oferit posibilitatea de a face ceea ce-mi place. Adică, să îmbin plăcutul cu utilul. O carieră TV este mult mai interesantă şi mai atractivă, decât cea din presa scrisă.

Care a fost momentul-cheie al carierei tale TV?

Faptul că am fost angajat la PRO TV Chişinău.

De ce îţi zice Dorian ?

Pentru că este un nume frumos, rar şi neobişnuit. Cel puţin, aşa îmi spun părinţii. Din păcate, Dorian s-a transformat rapid în Doriancic, iar acum puţini sunt acei care îmi spun aşa cum am fost botezat.

Înălţimea ta este un avantaj sau ...?

Cred că în majoritatea cazurilor este un avantaj, însă recunosc că uneori cei 195 de centimetri provoacă şi dezavantaje.

Prin ce îi fascinează fotbalul pe bărbaţi?

Prin faze spectaculoase şi prin goluri. Este un sport care îţi ridică adrenalina, iar în unele cazuri eclipsează chiar şi prietenele sau soţiile.

Dar pe femei?

Ele sunt mai mult fascinate de jucătorii care aleargă pe teren. Am văzut mai multe femei care rămân reci după marcarea unui gol, însă se agită foarte mult când în prim-plan apare vreun jucător gen Milan Baros sau Francesco Totti. Desigur că sunt şi excepţii, dar numai pentru a confirma regula.

Unde ţi-ar plăcea să trăieşti ?

Sunt foarte multe locuri frumoase în lume pe care le-am vizitat şi unde aş vrea să stau, dar nu mai mult de două săptămâni. De fiecare dată am un dor nebun de casă şi nu pot să fac nimic ca să scap de el. Mi-aş dori să trăiesc pe o insulă exotică, în cazul în care voi putea lua cu mine toţi prietenii şi familia.

Ce visuri reportericeşti ai?

Aş vrea sa fac reportaje de la o ediţie a Campionatului European sau Mondial de fotbal la care să participe şi naţionala noastră. O asemenea experienţă ar fi ceva fantastic, chiar peste o ediţie a Jocurilor Olimpice. Totuşi, după ultimele evoluţii ale formaţiei noastre, cred că, până la urmă, visul meu va rămâne unul neîmplinit.

Oxana Iuteş
REDACTOR DE ŞTIRI EXTERNE, REPORTER


Data şi locul naşterii: 12 august 1978, s. Goteşti, Cahul
Studii: Facultatea de Jurnalism şi ştiinţe ale comunicării, USM


PRO TVe tot ce vrei?

Pentru moment, da! Nu cred că aş putea lucra în altă parte. Am fost o fană a PRO TV-ului din anii de facultate. Sunt şi acum, dar nu pot zice că bătrâneţea mă va prinde, neapărat, cu microfonul PRO TV-ului în mână. Sper, însă, că funcţia care mi s-a oferit mă va ajuta să cresc.

Eşti un om de carieră?

Dacă o carieră înseamnă să faci ceea ce doreşti, la un loc de muncă pe care ţi l-ai dorit, mă consider o astfel de persoană. Nu uit însă de familie, care este cel mai important lucru din viaţa mea.

Ce crezi despre oamenii care îşi schimbă des locul de muncă?

îi înţeleg, deoarece pentru cei plictisiţi de munca lor sau pentru cei care au diverse calificări şi rămân cantonaţi într-un domeniu ce nu le aduce nici o satisfacţie, schimbarea carierei este singura cale de a-şi demonstra abilităţile.

Cât timp ai putea trăi fără ştiri?

Nici o zi, deşi simt uneori nevoia de a evada din lumea informaţiei. Până la urmă, tot acolo mă întorc.

La ce nu ai putea renunţa ?

Nu aş renunţa la familie şi la prieteni pentru nimic în lume.

Care a fost pentru tine evenimentul anului 2004?

M-a impresionat „Revoluţia de catifea" din Georgia, am stat cu sunetul la gură atunci când se disputau meciurile din cadrul Campionatului European de fotbal (am ţinut cu grecii şi au câştigat) şi am rămas îndurerată de atacurile teroriste din Rusia. A avut loc şi o schimbare radicală în viaţa mea personală, care m-a marcat.

Care este motto-ul tău?

Nu uit niciodată că „Orice eşec poartă în el speranţa unei împliniri".

Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon

sinteti super ,bravo aflam totul ce sentimla in lume cu voi.................
marcel   -  
23 Octombrie 2011, 01:51
Sus ↑





* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău
+6°