VIP Magazin
Print
Print
Print
Print
Povestea de sărbători de la Orange şi... Zdob şi Zdub
Decembrie 2013, Nr. 115

Povestea de sărbători de la Orange şi... Zdob şi Zdub

Comentează   |   Cuprins

Ce este o poveste? O fi acel „A fost odată” pe care îl avem pecetluit în memorie de pe când eram copii? Sau un conglomerat de miracole care abia urmează să ni se întâmple?! A crede în poveşti înseamnă, de fapt, a crede la orice vârstă în copilul din noi, şi a lăsa acea lumină a credinţei să persiste în interiorul nostru, iar a crede în copilul din noi înseamnă a crede în visurile pure şi sincere, lipsite de mercantilism.

Şi pentru că gândurile au partea lor de putere, orice se poate transforma în realitate. În acest an, două visuri, venite pe lume în 1994 şi împlinite pe parcursul anilor – ORANGE şi Zdob şi Zdub, ne îndeamnă să credem în poveşti, făcând de fapt referire la a fi mai bun, a crede în miracol şi în Dumnezeu, în fiece zi şi, în special, în ajunul sărbătorilor de iarnă.




Liudmila CLIMOC. De după culisele poveştii

Cu Orange sărbătorile de iarnă se bucură de o alură fermecată. Printr-o ofertă generoasă, abordare socială şi un concept de prezentare foarte bogat,  îmbrăcând împreună cu trupa „Zdob şi Zdub” întreaga ofertă într-o atmosferă de poveste, Orange a reuşit să aducă magia sărbătorilor de iarnă pentru fiecare.

Dnă Liudmila, vorbiţi-mi despre povestea Orange din acest an, cum a luat naştere ideea şi întregul concept?
Această campanie este simbolică şi importantă pentru noi. În primul rând, ne mândrim cu faptul că povestea Orange este un concept autohton, născut în Moldova. Toate meritele aparţin agenţiei noastre de creaţie şi echipei de comunicare şi de marketing de la Orange. Pot spune că produsul final ne-a întrecut aşteptările iniţiale şi acest fapt demonstrează reuşita. Dar, să revin la campanie, aceasta include mai multe spoturi, toate fiind unite prin ideea de poveste. Fiecare spot prezintă un subiect şi are un element magic: nucuşoare, făina fermecată, steaua, mărul, covoraşul cu laur-balaur. E adevărat că nu ne-am bazat doar pe poveştile moldoveneşti, ci pe un mix internaţional. Toate secvenţele au fost filmate de asemenea în Moldova. Marea surpriză pe care o pregătim este faptul că toate aceste episoade, care au câte un element-cheie, vor fi unite într-o poveste mare ce va fi arătată cap-coadă telespectatorilor în seara de Anul Nou.


 
>> E foarte frumos, ne veţi ancora în seara de Anul Nou într-o poveste. Care este firul narativ al acesteia?
Prin intermediul acestei poveşti încercăm să promovăm bunătatea oamenilor, mai ales în perioada sărbătorilor de iarnă, când noi toţi venim cu daruri, primim daruri, aşteptăm miracole şi momente magice. Eroul principal apare în diverse situaţii, întră în comunicare cu diferiţi oameni şi-i ajută, iar ei, la rândul lor, îi mulţumesc printr-un dar. În acelaşi timp, e firesc faptul că prioriatea noastră nr.1 sunt clienţii. Prin tot ceea ce facem, ne străduim să răspundem solicitărilor lor. Iată de ce  şi în acest an prezentăm o ofertă generoasă pentru toţi clienţii noştri. Prin fiecare episod comunicăm diferite istorioare legate de servicii, venim cu o ofertă vastă, multisegmentară ca să fim siguri că şi cei de la prepray, şi cei de la abonament, şi clienţii noi, şi cei existenţi se vor bucura tot anul de o comunicare diversă cu toate persoanele dragi.

>> În ce constă implicarea trupei „Zdob şi Zdub” în campania de Crăciun?
Noi suntem prieteni deja de mai mulţi ani. Lucrăm cu ei încă de pe când era Voxtelul. Îmi amintesc primul tur naţional realizat împreună cu „Zdob şi Zdub” în anul 2000. Apoi i-am susţinut la Eurovisionul din 2011, iar în 2013 practic tot anul am avut o colaborare foarte strânsă cu ei. În campania noastră de primăvară „Hai cu noi”, Zdubii erau, practic, laitmotivul campaniei şi acum, de Crăciun, ei sunt cei care interpretează piesa „Codrii” ce a fost selectată pentru coloana sonoră în spoturile publicitare. Această piesă a căpătat o altă dimensiune în spoturile noastre, melodia fiind interpretată în premieră de o orchestră simfonică. Într-adevăr, această idee s-a încadrat foarte bine în povestea noastră de Crăciun, îi dă tonalitatea magică. Când am auzit prima dată piesa şi când am văzut clipul, mi-am simţit sufletul ancorat într-o altă dimensiune. Am continuat această originală colaborare şi pe 18 decembrie˝, printr-un concert inedit al Zdubilor, acompaniat de orchestră. A fost nemaipomenit, o feerie e puţin spus…

>> Ce părere aveţi dvs. personal despre „Zdob şi Zdub”?
Trupa „Zdob şi Zdub” mă impresionează prin faptul că la concertele lor întâlneşti persoane de vârsta mea care şi-au petrecut practic întreaga viaţă activă cu Zdubii. Dar aici vezi şi mămici, şi bunici, vezi şi tineret şi, mai mult decât atât, vezi copii. Pentru mine, acesta este un indicator, pentru că adolescenţii arată care va fi trendul viitorului. Acest fapt demonstrează că „Zdob şi Zdub” este în căutare şi perfecţionare permanentă şi că reuşeşte să atragă un public foarte larg. Ei reuşesc să fie în vogă şi în ritm cu timpul. Este vorba iarăşi de un produs autohton şi de un produs extraordinar recunoscut la nivel mondial. „Zdob şi Zdub” este într-adevăr o mândrie a noastră, o mândrie a ţării.

>> În fuga asta permanentă a prezentului, de ce mai trebuie să credem în poveşti? Dumneavoastră credeţi în ele?
Da, cu siguranţă. Eu cred în miracole. Credinţa este o bază pentru orice om, pentru orice societate şi atunci când societatea îşi pierde credinţa, îşi pierde calea. Din momentul când omul, familia, societatea, merge prin viaţă fără valori, fără verticalitate, consecinţele sunt resimţite. Credinţa este baza pentru o mentalitate sănătoasă şi corectă a omului. Eu cred în Dumnezeu şi cred în miracole legate de sărbătorile de Crăciun. E clar că prin povestea de Crăciun prezentăm aceste sentimente frumoase de bunătate a oamenilor ambalate în straie de sărbătoare, dar dacă vorbim la modul serios, absolut tot conţinutul spoturilor pe care le prezentăm există în realitate şi este reflectat în valorile noastre, în credinţa în Cel de Sus, în bunătatea oamenilor, în bine şi în dorinţa de a face bine, de a împărtăşi ceea ce ai cu cei din jur. Ne propunem să dăm valoare adăugată la tot ceea ce facem, pentru ca toate acţiunile noastre, atunci când lansăm servicii şi oferte, când facem donaţii şi implementăm proiecte în educaţie, sănătate, protecţia persoanelor vulnerabile sau când organizăm concerte şi evenimente, o să poarte o responsabilitate socială.

>> Cum era Crăciunul când eraţi copil şi care era elementul-cheie al Crăciunului pe atunci?
Anume Crăciunul din copilărie îl asociez cu familia mare, cu bunica. Noi, de Crăciun, veneam la bunica – cei patru fraţi ai tăticului, cu toţi copiii şi alte rude, se adunau în casa ei. Mirosul de brad în casă, mâncarea caldă şi noi, mulţi copii adunaţi într-o cameră, această imagine mi-a rămas în memorie. Acum, Crăciunul se sărbătoreşte atât de diferit şi deschis, pe când pe timpuri, în copilăria mea, acesta se sărbătorea pe ascuns, deşi era o tradiţie importantă. Am un mare respect pentru generaţia bunicilor şi a părinţilor mei că au păstrat aceste tradiţii în condiţii foarte complicate şi au menţinut această căldură sufletească pentru a fi transmisă din generaţie în generaţie. Ei, de fapt, ne-au transmis povestea de Crăciun.

„VIP magazin” și „Orange” vă propun să-i vedeți pe băieții de la „Zdob și Zdub” într-o altă ipostază decât sunteți obișnuiți… în vestimentație clasică și cântând la alte instrumente decât le este scris în CV.

Roman Iagupov
Voce, membru al formaţiei din 1994 până în prezent.
Născut: 13 septembrie 1973
Hobby: muzica



Roman Iagupov este „inima” formaţiei, cel care face parte din „Zdob şi Zdub” de la fondarea colectivului şi care zi de zi şi an de an a crezut cu tărie în succesul acesteia şi în visul ce i-a stat la temelie. Pentru el, muzica a devenit totul, l-a absorbit în întregime şi l-a ancorat în artă, care, spune Roman, este „un ocean şi o nemărginire”. Descoperă inspiraţia oriunde: în politică, în dragoste, în succedarea anotimpurilor, în lectură şi chiar în probleme. „Un om de artă creează aproape continuu. Noi fiind o trupă mai tot timpul prin turnee, ne expunem toate ideile în notiţe, iar atunci când ne adunăm în şedinţe creative, fiecare îşi scoate notiţele la lumină”. Toate momentele pe care le-a trăit până în prezent alături de Zdubi sunt pentru Roman luminoase: primele lor concerte, primul album lansat în România, evoluţiile pe marile scene, întâlnirile pe aceeaşi scenă cu idolii săi, a căror muzică o asculta în tinereţe. Zâmbeşte mereu, deşi ştie că lumea este crudă, dar e convins că în ea este loc şi pentru frumuseţe şi dragoste. Tot mai crede în poveşti aşa cum o fac copiii: „Fără poveste, este mai înfricoşător să trăieşti. Cine nu visează şi nu are un ţel nu poate merge spre reuşită, noi am mers spre visurile noastre şi multe s-au împlinit. Mergem mai departe şi ultimul nostru album confirmă acest fapt. Facem deja altfel de piese, experimentăm melodia şi textul, facem piese despre istoria ţării noastre, avem şi texte filosofice şi ne dezvoltăm mai departe, cine ştie ce alte surprize ne aşteaptă.”   

Mihail Gâncu
Chitară bas, membru al formaţiei din 1994 până în prezent
Născut: 5 martie 1975
Hobby: muzica



În viaţa sa toate sunt legate de muzică, cântă de la trei ani, iar la a patra a sa aniversare părinţii i-au cumpărat un mic acordeon şi deja culegea hituri renumite din acele timpuri. Şi Mihail, alături de Roman, este membru al formaţiei de la începuturile acesteia… e cel care îţi poate povesti în detalii fiece moment de naştere a unei piese şi fiece concert. În viaţa sa toate sunt legate de muzică… nu va uita niciodată impresiile de la prima evoluţie în clubul „Malţ”. La acea discotecă mare din Chişinău „Zdob şi Zdub” a dat startul concertului lansat de trupa „Va-Bank”  în 1995 şi atunci Alexandr Sklear, conducătorul trupei, i-a văzut pe viu şi după doar jumătate de an, cu ajutorul lui Igor Dînga, Zdubii au ajuns la cel mai mare festival rusesc de muzică underground. „Ţin minte că după ce am cântat, în cabina noastră de machiaj erau toţi, şi Garic Sukaciov, şi Serghei Galanin, şi organizatorii festivalului, toţi se uitau la noi ca la extratereştri, pentru că noi cu adevărat am făcut furori.” Mihai este foarte impresionat de participarea Orange în istoria formaţiei „Zdob şi Zdub”, pentru că ideea de a face un concert, un proiect mare cu orchestră simfonică o avea de mult timp, dar nu a fost momentul potrivit şi iată că acest moment a apărut tocmai acum.

Andrei Cebotari
Tobe, membru al formaţiei în perioada 2000 – 2003, începutul lui 2010 – prezent
Născut: 4 august 1975
Hobby: fotbalul



A jucat fotbal o perioadă îndelungată, dar în prezent, având un program încărcat, mai mult priveşte fotbal la televizor decât joacă, iar de peste paisprezece ani, toba a înlocuit definitiv mingea. Andrei este toboşarul trupei, bate tobele de când era mic copil. A devenit membru al trupei „Zdob şi Zdub” în anul 2000, până la asta muzica era pentru el un hobby, cânta în trupe mai mici, dar nu pe scene mari. Enormă i-a fost mirarea şi fascinaţia când, peste doar două săptămâni de la venirea sa în trupă, a cântat pentru prima dată la un concert care s-a desfăşurat la Moscova, chiar în Olimpiiskii, cu un public de 30 de mii de oameni. Pe aceeaşi scenă şi în aceeaşi seară au cântat DDT, Garik Sukaciov, trupa „Ceaif”. „Nu voi uita niciodată acea senzaţie. Mi-a fost îndeplinit un vis”, spune Andrei.

Sveatoslav Staruş
Chitară, membru al formaţiei în perioada 1996 – 2004, începutul 2010 – prezent
Născut: 8 noiembrie 1975
Hobby: mixologia



Atunci când cântă pe scenă, Sveatoslav spune că are doar reflexe şi muzica prinde viaţă parcă de la sine, trăieşte în mare parte emoţii pozitive, pentru că, alături de „Zdob şi Zdub”, face ceea ce îi place şi atunci când vede că oamenii se bucură şi se află pe aceeaşi undă cu ei, acest fapt îi dă aripi şi aduce bucurie în sufletul său. La „Zdob şi Zdub”, Sveatoslav a avut parte de multe amintiri luminoase, unele dintre cele mai impresionante fiind primele apariţii pe marile scene, dintre care îi pare imposibil să evidenţieze una anume. Primele veniri la Moscova i s-au întipărit definitiv în memorie şi primele înregistrări în studio au fost o experienţă de neînlocuit. Spune că toate i-au reuşit pentru că a crezut în visuri: „Trebuie mereu să credem în poveste şi în vis, altfel este foarte trist şi plictisitor să trăieşti. Într-o perioadă, am avut greutăţi la acest capitol, toate visurile mele de la şaisprezece ani s-au materializat. Acum visez să înregistrăm o piesă, un album care să ne imortalizeze. Îmi mai doresc ca toate persoanele pe care le iubesc să nu aibă probleme de sănătate şi probleme financiare. Mai am o dorinţă: să fie pace în toată lumea, căci fără pace niciun vis nu se va realiza.”

Victor Dandeş
Trombon şi instrumente populare, membru al formaţiei din 2001 până în prezent
Născut: 3 aprilie 1972
Hobby: pescuitul



Pe lângă reuşitele pe care le are alături de „Zdob şi Zdub”, cea mai mare bucurie a sa sunt cei doi copii care de pe acum îi urmează calea artistică: fetiţa de doi ani şi băiatul de paisprezece ani. Pentru Victor, muzica este o mică poveste prin care merge treptat… deseori ideile îi vin în somn, dar „la Zdob şi Zdub nu se compune aşa, la noi ideile apar mai mult din glume şi din improvizaţii spontane. După aceea le întipărim şi le realizăm”, spune Victor. Anume el este „vinovat” de apariţia renumitei piese „Bunica bate toba”. A povestit colegilor până la Eurovision că la cumetria sa, pentru că lipsea toboşarul, bunica s-a oferit să bată toba. Roman şi băieţii s-au arătat foarte entuziasmaţi, au mers împreună în satul de baştină al lui Victor, au ascultat cum se bate toba acolo şi din acel moment s-a ţesut piesa. Dintr-o glumă, s-a născut o rimă, iar Victor a ştiut din start că „Bunica bate toba” va prinde la public. La fel de dragi îi sunt amintirile legate de colaborarea cu Orange: turneul naţional din anul 2000, Eurovisionul, concertul din primăvară şi multe alte momente: „Vom face împreună cu Orange o istorie, suntem împreună de mulţi ani, am devenit colegi, parteneri, prieteni, e o uniune foarte bună”.

Valeriu Mazîlu
Trompetă, cimpoi, membru al formaţiei din 2001 până în prezent
Născut: 12 septembrie 1978
Hobby: maşinile retro



Puţini ştiu că Valeriu, trompetistul Zdubilor, colecţionează maşini retro, pasiune ce i-a venit odată cu dorinţa de a restaura o maşină retro cu care, când o va finaliza, nu exclude că va apărea într-un clip. Valeriu a ştiut mereu că va face muzică, numai muzică, şi nu şi-a pus altceva în gând, a crezut în visul său, a vrut să-l realizeze, dar a şi muncit enorm. „80% din succes se datorează muncii, altfel nu mai obţii nimic. Atunci când vrei, munceşti şi desigur că rezultatele se vor face simţite”. Valeriu spune că îşi trăieşte viaţa frumos şi dacă e să-şi amintească toate momentele prin care a trecut, va striga de bucurie pentru o asemenea viaţă. „Nu e atât de uşoară, dar e viaţa pe care mi-am dorit-o şi orice zi petrecută în trupă e ceea ce mi-am dorit. Alături de Zdob şi Zdub am avut parte de multe emoţii, iar fiece emoţie este frumoasă, pentru că are un rezultat pozitiv, nu trăieşti viaţa pasiv.”  Toate piesele Zdubilor îi sunt dragi, vorba mamei, „toţi copiii sunt ai mei şi îi iubesc pe toţi la fel”, exact este şi cu piesele, le cântă pe toate cu aceeaşi însufleţire şi aşteaptă cu drag fiecare concert. Pe final de 2013, marea lui fericire este concertul de la Palatul Naţional pe care, în colaborare cu Orange, îl prezintă altfel decât de obicei, cu o orchestră simfonică. 

Text: Doina Popa | Foto: fotoroom.md | Loc: Casa Radio
Vestimentaţie: Pierre Cardin | Rochie: Valentina Vidraşcu

Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon






* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău
+1°