VIP Magazin
21 Octombrie 2018
Print
Print
Print
Print
Victor Ciobanu. Intelectualul care are oricând o părere
Decembrie 2004, Nr. 07-08

Victor Ciobanu. Intelectualul care are oricând o părere

Comentează   |   Cuprins

Victor Ciobanu este inginerul care şi-a consacrat viaţa tehnicii de calcul, tehnologiilor informaţionale şi telecomunicaţiilor. Este intelectualul care ştie să poarte discuţii despre muzica clasică, despre publicitatea modernă, dar şi despre economie. Din 2004, deţine funcţia de preşedinte al Centrului de cercetări şi elaborări economice şi este membru al Biroului central al Partidului Social-Democrat din Moldova.

Data şi locul naşterii:
21 februarie 1960, or. Chişinău Studii: 1977-Şcoala medie moldovenească nr. 1, Soroca 1977-1982 -Facultatea automatizare şi tehnică de calcul, Institutul Construcţii Aparataje, Sevastopol 1985-1988 -aspirantură, Facultatea tehnică de calcul, Universitatea Tehnică din Chişinău

Activitate profesională:

1983-1991 - inginer, lector, colaborator ştiinţific la Catedra tehnică de calcul, UTM
1992-1998 -antreprenor 1998-2000-director, Agenţia pentru investigaţii aplicative „Media for Grup" 2000-2004 - director general, SA Jelecom-Holding" din 2004 - preşedinte, Centrul de cercetări şi elaborări economice

Preşedinte al Federaţiei Patronale de Telecomunicaţii şi Informatică din R. Moldova; vicepreşedinte al Senatului Academic Internaţional (Moldova, Ucraina, România); coordonator programe tehnologii informaţionale şi telecomunicaţii

Dle Ciobanu, ce factori au condiţionat crearea centrului pe care îl conduceţi?

În ultimii ani, în Moldova nu s-au efectuat studii relevante în domeniul economiei, de aceea ne-am propus un obiectiv clar - să vedem ce se întâmplă de fapt în acest sector important. De vreo cinci ani încoace, se tot vorbeşte despre creşterea PIB-ului. Bineînţeles, există o anumită creştere, dar trebuie să ne dumerim: ce-i cu ea cu adevărat? De la începutul lui 2004 operăm cu date statistice deschise, cu ajutorul cărora am elaborat modele ce ne permit să prefigurăm perspectiva economică a ţării.

Atunci, spuneţi-ne, pe scurt, povestea PIB-ului.

PIB-ul este principalul indice macroeconomic care caracterizează economia unei ţări, reflectând cam tot ce a produs aceasta într-o perioadă anumită sau tot ce a consumat. R. Moldova este o ţară care consumă mult mai mult decât produce. Atât FMI, cât şi BM au menţionat că creşterea PIB-ului este una inerţială, determinată, înainte de toate, de banii expediaţi acasă de gastarbeiteri şi de consumul intern. În situaţia în care ţara produce foarte puţin, aceşti bani nu au o acoperire în interior. Atunci ei se întorc în exterior, iar de acolo vin sub forma unui import masiv, deficitul balanţei comerciale fiind în creştere. Factorii respectivei creşteri sunt de scurtă durată, epuizaţi deja.

Putem depăşi această situaţie critică?

Dacă, în continuare, nu vom schimba radical politica guvernării printr-un program de stat orientat pentru mai multe executive, care ar implica factorii de producţie - capital, muncă, tehnologii - nu vom putea asigura o creştere economică durabilă în timp. Situaţia în economie este dezastruoasă, fiind vorba de o stabilitate înainte de colaps. Dacă ne propunem să menţinem un trend pozitiv de creştere a PIB-ului cu 5-6%, vom fi nevoiţi să „exportăm" mai mulţi moldoveni, ca cei rămaşi acasă să consume cât mai mult.

Irlanda este cel mai grăitor exemplu de ieşire din criza economică. E posibil să ajungem din urmă această ţară ?

Irlanda şi-a stabilit priorităţile, dezvoltând IT tehnologiile. De atunci, au trecut 30 de ani, astăzi Irlanda aflându-se în fruntea ţărilor, conform PIB-ului pe cap de locuitor - 30 mii de dolari (Moldova - circa 2000 de dolari). Ca să ajungem ca Irlanda, e necesar să creştem economic cam de 15 ori. Atunci când se spune că înregistrăm o creştere industrială mare, am anumite îndoieli... poate fiindcă vin foarte devreme la serviciu, pe întuneric şi tot pe întuneric mă duc acasă, nu văd fumegând nici un coş de uzină.

Globalizarea ar putea oferi vreo soluţie pentru Moldova?

Globalizarea este o şansă pentru noi. Dar, ca orice oportunitate în sec. XXI, aceasta este favorabilă mai ales ţărilor dezvoltate.

De câte ori se iveşte prilejul, spunem că suntem un popor harnic, dar nu putem scăpa de sărăcie. Cum aţi explica situaţia în care ne complăcem, tot tânguindu-ne?

In general, declarăm prea multe şi facem prea puţine. Or, Japonia şi Germania au ieşit din război fiind distruse complet şi au ajuns astăzi cele mai avansate ţări. Cei de acolo au lucrat ani la rând fără zile de odihnă. Iar noi ne petrecem cu orice ocazie şi fără. Nu trebuie să ne lăudăm atâta că suntem grozavi. Sau că suntem importanţi din punct de vedere geopolitic... De unde pretenţia asta, mă rog? Nu mai suntem noi atât de importanţi! „Punte", în afară de Moldova, poate fi oricine, chiar şi Ucraina.

Ce ne lipseşte?

Aş vrea foarte mult să evit cercul vicios „săraci, proşti, săraci". De aceea, am să răspund că nu avem spirit întreprinzător. A spus-o, de fapt, Cantemir - nu ştim să vindem decât roadele de pe ogor. Iar dacă se întâmplă să câştigăm bani, nu investim în afacere, ci construim o casă atât de mare, încât nu o mai putem termina. Ne mai lipseşte buna creştere (tot de la Cantemir citire) sau educaţia şi cultura în sens mai larg. E de ajuns să priveşti televizorul sau să asculţi radioul ca să te convingi. Avem persoane publice care nu pot formula un gând coerent. De fapt, nici nu-1 au, pentru că la şcoală au învăţat prost, la facultate nu au citit nimic, nu cunosc nici o limbă, nici măcar materna, dar au ajuns sus-puşi. In schimb, sunt învârtăreţi (neologismul vremurilor noastre).

De ce nu avem coloană vertebrală? Cum o formăm, de fapt?

E o consecinţă a istoriei vitrege a neamului nostru. De la Ştefan încoace, nu am mai fost liberi (iar libertatea formează această coloană). Am fost „daţi în arendă" şi ne-a dus de cap oricine a plătit mai mult pentru scaunul ţării. Şi dacă a plătit, se ţinea de cărat de aici, fără a aduce ceva în ţară (vedeţi, treaba cu investiţiile era proastă şi pe atunci). Din 1812 încoace am fost colonie rusească, apoi provincie românească, în sfârşit - parte a URSS. In toţi aceşti ani ne-a condus cineva din exterior. Şi când ni s-a dăruit libertatea şi independenţa în '91, am constatat că nu suntem pregătiţi să guvernăm pe cont propriu - să decidem şi să ne asumăm responsabilităţile pentru aceste decizii. De aceea, avem nevoie de o nouă elită, mai tânără, cu o mentalitate pe potriva vremurilor actuale. Pun mari speranţe în tineri, care nu au fost contaminaţi de tot felul de aberaţii comsomoliste, când se făcea carieră numai prin fidelitate faţă de patron. Coloana vertebrală se formează zi de zi, când eşti mândru de ţara ta. Când ştirile încep cu un meci de fotbal câştigat de naţionala Moldovei.

În contextul „coloanei", cum vi se pare ideea acreditată recent de Ion Druţă, care susţine că robia ni se trage tocmai de la daci?

O idee ce miroase urât. Pe zi ce trece, cred tot mai mult că Ion Druţă mai bine nu scria şi nu spunea nimic după '90 încoace. Ar fi rămas un scriitor notoriu. Druţă este şi a fost exploatat de politicieni şi face jocul guvernanţilor. Aceştia, în loc să lanseze idei de consolidare, dezbină de fapt oamenii pe diferite criterii - etnice, lingvistice etc. Dacă ne-am potrivi panmoldovenismului, degrabă s-ar putea să auzim că italienii au provenit de la... moldoveni. Numai că italienii au avut mai mult noroc - de guvernanţi, întâi şi-ntâi.

Prin ce v-a atras politica?

Nu am visat vreodată să fac politică. Insă, la un moment dat, am înţeles că nimic nu se schimbă în ţara noastră. Ai o impresie, exact ca la Marquez: într-un veac de singurătate, totul se perindă, se repetă, absurdul continuă - vin unii, se duc alţii. Revoluţiile le fac romanticii, apoi vin pragmaticii, urmaţi de profitori. Niciodată n-am dus lipsă de profitori, care şi-au aranjat doar chestiile personale. încă nu a fost nici un partid politic care să vină şi să spună: „Suntem pe ultimul loc şi trebuie să ne mobilizăm ca să ieşim din fundătură".

Care este perspectiva PSDM în viitorul „puzzle" politic?

Sigur că va urca în tren, dar problema e cât de bine va sta, care va fi configuraţia parlamentului.

De ce intelectualii s-au retras în turnul lor de fildeş şi evită dezbaterile politice?

Totul se explică prin oboseală sau dezgustul general faţă de ceea ce s-a întâmplat, legat în mare măsură de politică. Cred că intelectualii sunt în expectativă, deoarece nu văd o alternativă credibilă, oameni noi, capabili să ne scoată din rutină.

Cât de importantă este cultura pentru om?

Este ceva absolut indispensabil. Dacă nu ai citit suta de cărţi obligatorie, nu poţi pretinde că eşti om cult. Cât priveşte literatura, în şcoli acesteia i se acordă atenţia tradiţională, mai puţin - artelor plastice, culturii muzicale şi aproape deloc celei fizice. Or, vorba marelui scriitor, în om totul trebuie să fie frumos.

Ce preferinţe muzicale aveţi?

Muzica clasică şi jazzul. Prima vine probabil din copilărie -am terminat şcoala de muzică şi am studiat vioara. De pe când eram la facultate, am început să colecţionez muzică clasică, simfonică, concerte pentru vioară şi orchestră, operă. Instrumentiştii favoriţi
- marii violonişti ai secolului trecut - ruşii Oistrah şi Kogan, americanul - Menuhin, din cei contemporani - Başmet. Din operă am o sensibilitate aparte pentru cei de şcoală veche - Di Stefano, Caruso, Callas, Tebaldi. Jazzul e arta oamenilor cu imaginaţie, care nu impune limite şi restricţii.

Cum reacţionaţi la critici?

Mă străduiesc să le analizez, deşi pot să nu-mi convină, ca oricărui om. Când eram mai tânăr, îmi plăcea mult să discut, să-mi impun punctul de vedere. Acum prefer să ascult alte opinii, deşi o am oricând pe a mea.

V-aţi gândit vreodată să plecaţi din ţară?

Da, cu vreo zece ani în urmă. Apoi mi-am zis: dacă vom emigra cu toţii, cine va rămâne? Suntem, într-un fel, une generation perdue, dar obligaţi să facem ceva aici, pentru copiii noştri, ca ei să trăiască într-o ţară civilizată şi să nu le fie ruşine că s-au născut în Moldova.

Rodica Trofimov

Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon






* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău
+18°