VIP Magazin
22 Octombrie 2018
Print
Print
Print
Print
Victor Bodiu. Jucătorul exponenţial
Mai 2011, Nr. 85

Victor Bodiu. Jucătorul exponenţial

Comentează   |   Cuprins

Figura lui Victor Bodiu aminteşte, pe undeva, modelul de „fotbalist–ceas” care demonstrează că e „meseriaş” pe orice poziţie încredinţată: intră în tackling, driblează, centrează şi marchează – un jucător exponenţial pentru o echipă care are în el toată încrederea. Despre el vorbeşte calea parcursă şi reuşitele sale înregistrate la locul unde s-a aflat – business, administrare, politică...


Fire pragmatică pentru care matematica e baza, nu-şi fixează obiective irealizabile, iar în acest an, actualul Secretar General al Guvernului candidează la postul de primar general al capitalei, pentru care are soluţii, deşi nu le afişează prin panotajul stradal nici în roz şi nici în albastru. Celor care îi atribuie lipsa notorietăţii candidatului PLDM în cursa pentru Primărie, le este recomandat CV-ul în care faptele iau faţa cuvintelor, iar celor care zic că e prea încruntat le spunem că este singurul membru al Guvernului cu zâmbetul „pe legitimaţie”. Între şedinţele foto şi cele ale Executivului, primele n-au nicio şansă de a fi preferate, postura de model nefiind cea mai agreată de către Victor Bodiu, care face bine multe alte chestii. Vorbeşte engleza, de exemplu, nu mai rău decât româna sau rusa (s-ar descurca de minune şi dacă ar vorbi-o la întâlnirile cu alegătorii). El este un model de urmat pentru mulţi dintre concetăţenii noştri. Modelul unui om „ca toţi oamenii” care ştie ce are de făcut şi face totul bine la locul unde se află, realizând astfel o carieră fără a trâmbiţa prea mult evenimentul. Este om de echipă. Este ca noi toţi. Doar că nu mai are timp pentru a ieşi cu prietenii la o bere… Ceea ce nu e atât de grav pentru soarta ţării…

Învăţătoarea de matematică, AC/DC şi „grupul de risc”

În şcoală, nr.24 pentru amatorii de detalii, acolo unde se întoarce de fiecare dată când apare ocazia, îi plăcea foarte mult matematica şi sportul (ca la majoritatea băieţilor pe atunci). Învăţătoarea de matematică îl solicita zilnic la tablă, fiecare pătrăţel din catalog fiind completat cu note  –  era supărat la moment, dar acum îi este recunoscător. Nu a fost un elev exemplar cu note de „5” pe linie (a absolvit şcoala înainte de 1990, anul în care s-a trecut la sistemul de apreciere a cunoştinţelor cu 10 puncte – n.r.), mai figura câte un „4”,  ba şi vreun „2” uneori  –  la purtare. Băieţii…


Părinţii s-au străduit să-i ofere tot ce e mai bun, uneori cu preţul nopţilor nedormite. De la ei a învăţat să muncească (fiecare având peste 45 de ani experienţă în domeniul ocrotirii sănătăţii), i-au cultivat dragostea de muncă, dăruire şi spirit organizatoric. Dar a avut parte şi de libertatea de a alege, cu un nivel ridicat de responsabilitate (un fel de „fac ce vreau, dar ştiu ce fac”), mai ales în ce priveşte drumul profesional pe care şi l-a ales – altul decât al părinţilor pe care a şi fost îndrumat iniţial… Dar asta apoi...

De copilărie îşi aminteşte cu mult drag, de prietenii din cartier, de vacanţele la bunici şi cu poveştile lor de la gura sobei. Adolescenţa a trăit-o cu o încărcătură emoţională enormă. În acea perioadă era cu „The Beatles”, AC/DC, „Metallica”... A fost şi „copilul” Renaşterii Naţionale – fiind elev şi, apoi, student, a participat la toate Marile Adunări Naţionale, a luptat împreună cu prietenii săi pentru idealurile  naţionale – limba română, tricolor, independenţă. A trăit acele clipe la maxim şi acum îl trec fiorii la gândul câţi au fost atunci şi cât de puţini au rămas. Când a trebuit să decidă ce se va face când „va creşte mare”, era în trend să fii marinar sau aviator – dacă ar fi reuşit la „morehodka” din Piter (Sankt Petersburg, Leningrad pe atunci), poate ar fi fost un comandant de navă sau de flotă, n-avem de unde şti. Ştim, însă, că a absolvit Facultatea de Fizică a Universităţii din Chişinău, după care a decis să schimbe registrul pentru Finanţe şi Burse de Valori, ASEM, intuind că această Facultate îi va oferi mai multe oportunităţi. Intuiţia nu l-a trădat….


Scurt pe 10

1. Principalele tăsături de caracter?
Perseverenţa, organizarea, onestitatea.
2. Unde v-ar plăcea să călătoriţi?
Polul Nord, unde voi ajunge neapărat – sper că în timpul cel mai apropiat.
3. Ce calitate apreciaţi la un bărbat?
Cuvântul de bărbat.
4.…La o femeie?
Inteligenţa.
5. Scriitorul preferat?
Bulgakov…
6. Compozitorul preferat?
Hendel.
7. Băutura preferată?
...it depends....
8. Culoarea preferată?
Verde, mov.
9. Ce talent v-ar fi plăcut să aveţi?
Să cânt la chitară… dar plăcerea mi-o dăruieşte Victor Cătălin…
10. Sporturi  preferate?
Tenisul, baschetul. Îmi place să privesc Formula 1.


A urmat un proiect internaţional, finanţat de Guvernul SUA, care acorda consultanţă în privatizare şi atragerea investiţiilor – a lucrat patru ani în acest domeniu, în care a acumulat un bagaj de cunoştinţe de neînlocuit, inclusiv experienţă de comunicare cu parteneri străini. Cel mai dificil a fost la început, când lucra câte 14-16 ore pe zi pentru a învăţa cât mai mult de la partenerii străini. Era un mediu foarte competitiv, el fiind tânăr şi fără experienţă, era în „grupul de risc” pentru a fi înlocuit cu cineva mai experimentat. Doar prin muncă putea ajunge să i se prelungească contractul de muncă, lucru pe care îl conştientiza şi acţiona în consecinţă. Capitalism sălbatic şi inuman, ar spune unii, în care rămân doar cei puternici. El a rămas…

Departamentul Privatizării, „Raiffeisen” şi Cotul Morii

Viaţa i-a oferit o schimbare. Au fost mai multe, în total, dar atunci a păşit pragul Departamentului Privatizării, moment în care a şi făcut cunoştinţă cu actualul prim-ministru şi lider PLDM. Era un bun specialist în consultanţa investiţională şi privatizări, iar Vlad Filat, proaspăt numit în funcţia de director la Departamentul Privatizării. În timp ce acorda consultanţă Departamentului, a avut câteva întâlniri cu dl. Filat, în care a prezentat câteva proiecte de privatizare a unor întreprinderi, iar peste câteva zile, a fost invitat în postul de consilier al Directorului general. Aşa a cunoscut omul care urma să devină cel mai influent politician din Republica Moldova. Potrivit lui Victor Bodiu şi nu doar lui… Apoi „a plecat” Guvernul „Sturza”. Au plecat şi ei…

Victor Bodiu s-a ales cu o carieră de invidiat în domeniul finanţelor în grupul „Raiffeisen”, care, iarăşi, nu i s-a dat uşor. Nici nu crede în salturi miraculoase, în cariera unui finanţist, inclusiv, ea urmând să evolueze treptat, pas cu pas. La „Raiffeisen România” vedea proaspeţii absolvenţi veniţi la bancă, indiferent de calificările pe care le aveau, foarte buni, cunoscând cel puţin două limbi străine şi cu 10 pe linie, dar care îşi începeau activitatea în calitate de funcţionar la ghişeu. Cazul lui nu a fost o excepţie – până a conduce reprezentanţa „Raiffeisen Leasing” în Moldova, a urcat treptat în ierarhia profesională fără a primi vreodată favoruri…

Apoi au revenit într-o echipă. Vlad Filat – Prim-ministru, iar Victor Bodiu – Ministru de Stat. S-a întâmplat în 2009, schimbarea majoră însemnând şi debutul într-un domeniu nou pentru el până atunci – politica. A fost şeful staff-ului electoral al PLDM în alegerile parlamentare anticipate din 2010, iar succesul formaţiunii sale în acel scrutin s-a datorat, nu în ultimul rând, lui şi calităţilor sale organizatorice. Care e legătura dintre afaceri şi politică pentru Victor Bodiu?  Deprinderile obţinute în business care dau bine şi în politică: responsabilitatea, capacitatea de a-ţi stabili scopuri clare şi de a le realiza, abilitatea de a conduce o echipă. Important este, totuşi, să fie o delimitare strictă între afaceri şi politică, să nu se treacă nici norma legală, nici bunul-simţ. L-a ajutat enorm experienţa managerială acumulată în business, iar unele elemente, compatibile cu politica, le aplică şi acum, în special capacitatea de a munci în echipă în vederea atingerii scopurilor comune.


După alegeri este din nou în Executiv, în acelaşi fotoliu, s-ar părea, dar acum este Secretar general al Guvernului. Dacă denumirea postului şi atribuţiile lui par mai greu de înţeles pentru „muritorii de rând”, vorbim în termeni mai puţini formali despre situaţia critică ce i-a fost încredinţată spre gestionare – inundaţiile din vara anului trecut şi lichidarea consecinţelor acestora. Iar asemenea situaţii, se ştie, se încredinţează doar celor pe care te poţi baza sută la sută. Un moment deosebit de responsabil şi dificil tocmai când opoziţia aştepta la colţ orice pas greşit al noii guvernări în ajunul alegerilor care tot băteau la uşă de ceva vreme şi care au şi avut loc în luna noiembrie. Unde mai pui că şi natura n-a fost milostivă, iar oamenii rămaşi fără casă nu au nevoie de justificări şi explicaţii. A văzut deznădejdea în ochii oamenilor, stare care i-a dat un val enorm de energie, o dorinţă de a-i ajuta pe aceşti oameni să revină la o viaţă normală. Cu ajutorul lui Dumnezeu şi a echipei profesioniste pe care a avut-o alături, în timp record, consecinţele inundaţiilor au fost lichidate, iar un nou sat Cotul Morii a apărut în câteva luni. Aceeaşi muncă şi dedicaţie fără de care minunile nu au loc.

Anul 2011, anul alegerilor locale, ale primarului general al capitalei, nu în ultimul rând. An în care Victor Bodiu acceptă o nouă provocare devenind candidatul Partidului Liberal Democrat din Moldova la acest post. Moment în care demonstrează şi alte capacităţi decât cele ale unui luptător al frontului invizibil – devine persoană publică „cu acte în regulă” (aşa cum vor să perceapă moldovenii termenul), iese în faţă şi are replica pregătită pentru orice situaţie. Vine şi cu propuneri pentru a îmbunătăţi starea de lucruri în capitală (dacă tot cuvântul „soluţie” a fost „patentat” de alţii), cum ar fi programul „Locuinţe accesibile” care poate fi de real folos celor care nu o mai scot la capăt cu acoperişul deasupra capului. Propriu. Acesta este obiectivul său la moment, iar el este recunoscut, atât în interiorul propriului partid, al mediului politic, dar şi al afacerilor, pentru faptul că îşi realizează mereu obiectivele fixate.

Florile la „vahtă”  şi pilotul de Formula 1

Nu omitem un capitol foarte important pentru Victor Bodiu, or, familia este cel mai important lucru din viaţa sa, fără de care nu s-ar fi întâmplat toate realizările de natură profesională. Soţia Corina şi fiul Victor Cătălin îl susţin în tot ceea ce face. Împreună, reuşesc să se distreze şi să se simtă bine –  în limita timpului liber avut la dispoziţie, fireşte, iar serile, weekend-urile şi vacanţele împreună sunt cele mai de preţ pentru familia Bodiu…

Dând anii înapoi, îşi aminteşte despre clipa în care a văzut-o pentru prima dată. Era în holul facultăţii de Fizică la Universitate. Nu a îndrăznit să-i vorbească imediat, îi aducea flori şi le lăsa fără niciun bileţel la recepţia căminului. „Vahtă”, cum se spunea pe atunci.

Alte vremuri, alte obiceiuri. Dar romantismul e o chestie de gust pe care timpul nu e în stare s-o omoare. S-au căsătorit în ’95, pe parcursul anilor relaţia lor devenind mai trainică şi mai sentimentală. Este istoria lor specială pentru că este istoria lor. Armonia familiei Bodiu are la bază mai multe componente, cum ar fi plăcerea să gătească la bucătărie toţi trei, îndeosebi duminicile. Aţi înţeles bine – îi place şi lui să gătească şi nici nu este un soţ pretenţios la bucate. Dar şi cum găteşte soţia îi place mult. Armonie, vă spuneam… Din care nu poate să lipsească „micul prinţ”, Victor Cătălin, cărui Victor Bodiu încearcă să-i ofere libertate în tot ceea ce face, inclusiv în ceea ce ţine de alegerea viitoarei cariere. Până în prezent, juniorul a dorit să fie pilot de Formula 1, constructor de nave, chitarist… Chiar a încercat să-şi formeze şi o formaţie rock. Seniorul familiei nu crede că este corect să decidă alţii pentru el – important este să reuşească să-i ofere posibilitatea de a studia şi de a alege. Victor Bodiu încearcă să-i transmită fiului său acele valori pe care le împărtăşesc şi „cei mari” din familia Bodiu – onestitatea, integritatea, respectul, toleranţa, aprecierea. Iar ei, părinţii, se angajează să-l susţină în tot ceea ce face. Să facă o şcoală bună, iar dacă va dori să opteze pentru studii în străinătate, va primi susţinerea familiei. Important e să devină un bun profesionist, indiferent ce profesie îşi va alege. La fel de important cum e să revină în Moldova, în Chişinăul care le este atât de drag şi de aproape. Însă va respecta decizia băiatului în acest sens, care îi va aparţine. Pentru că de această libertate s-a bucurat şi el, la rândul lui. Libertate responsabilă, vă spuneam…


Telegrafic despre aşi în mâneci, premierul Filat şi primăria capitalei

În ecuaţia succesului, munca este determinantă. Este Punctul 1. Desigur, şi organizarea are un rol important. Despre talent ca parte componentă, acesta trebuie dezvoltat, dar asta se face numai prin munca zi de zi şi ne întoarcem la Punctul 1.

  Sunt exigent în ce priveşte îndeplinirea obligaţiunilor de serviciu. Mă enervează prostia, minciuna şi eschivarea de la obligaţiile de serviciu. De asemenea, nu accept abordarea formală în îndeplinirea obligaţiunilor.

 Nu am aşi în mâneci. Sunt un luptător pentru idealuri şi ştiu că numai prin muncă se pot obţine performanţe.

 Suntem într-o echipă cu premierul Vlad Filat atât timp cât avem idei comune de modernizare a ţării. Nu fără viziuni divergente, dar e şi normal atât timp cât în astfel de discuţii se identifică cea mai bună soluţie pentru o problemă sau alta. Cu prim-ministrul Republicii Moldova nu poţi avea relaţii de prietenie – atunci totul se transformă într-o activitate subiectivă şi ineficientă.

Un om serios îşi poate fixa doar obiective realiste. La moment, toate obiectivele mele sunt legate de modernizarea Chişinăului. Sunt chişinăuian în a treia generaţie şi nu pot privi indiferent la problemele cu care se confruntă oraşul meu.    

Am spus că nu voi promite popularea lacului Valea Morilor cu delfini şi sirene pentru că acest lucru este imposibil. În schimb, transformarea Chişinăului într-un oraş curat, iluminat, sigur pentru cetăţeni, într-o adevărată capitală europeană, este o sarcină realizabilă.

Chişinăul este un oraş verde, mai verde ca oricare altă capitală europeană şi acesta e farmecul lui. Are un potenţial enorm de a deveni o adevărată „capitală europeană”, dar pentru asta are nevoie de o bună administrare! E o problemă care, sunt sigur, va fi rezolvată în scurt timp. În câţiva ani, cu condiţia că în această perioadă se va lucra cu adevărat, dar nu se va mima activitatea. Niciodată, însă, fără de voinţă, o viziune clară de dezvoltare şi o echipă în stare să o implementeze.

Sloganul cu care merg în aceste alegeri este „Împreună pentru Chişinău” şi îmi doresc enorm ca oamenii să creadă în perspectiva frumoasă pe care o au ei, o are acest oraş.     

Vreau să-i fac pe locuitorii municipiului Chişinău să creadă în şansa lor la o viaţă mai bună. Pentru aceasta, vin cu soluţii concrete, nu cu promisiuni fără acoperire practică. Sper ca aceste soluţii să fie apreciate la justa valoare.

Chişinăul cu Victor Bodiu, primar general, va fi un oraş cu o infrastructură dezvoltată, administrat eficient. Un oraş cu care să ne mândrim cu toţii.

Text: Marcel Toma. Foto: Dumitru Doru. Stil: Elena Zbârnea.

Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon






* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău
+16°