VIP Magazin
13 Noiembrie 2019
Print
Print
Print
Print
Vasile URSU. Ţin cont doar de un singur critic – chişinăuianul
Septembrie 2006, Nr. 29

Vasile URSU. Ţin cont doar de un singur critic – chişinăuianul

Comentează   |   Cuprins

După Ziua Republicii, urmează Hramul Chişinăului, iar capitala ţării trebuie să arate de nota zece. Este o responsabilitate uriaşă pe umerii idililor capitalei. Ceea ce trebuie să ştim este că imaginea urbei se datorează unei echipe de profesionişti cu un program infernal şi bătăi interminabile de cap. În fruntea echipei – primarul Vasile Ursu, care ne oferă detalii despre faţa actuală şi cea de mâine a Chişinăului.

Născut la 1 august 1948 în satul Ratuş, raionul Criuleni. Inginer-constructor. A absolvit Colegiul de construcţii din Chişinău (1968) şi Universitatea Tehnică din Moldova (1975). Deputat în Parlamentul Republicii Moldova (1990-1993). Decorat cu medalia “Meritul Civic” (1996).  Din 2005 este primar general interimar al municipiului Chişinău. Este căsătorit, are doi copii.

Dle primar, vă place aspectul actual al Chişinăului? Ce ar urmă să se schimbe? Preferăm o faţă modernă (prin prisma noilor  construcţii) sau se vor păstra accentele istorice? În plan urbanistic, care sunt cele mai mari probleme şi care ar fi soluţiile?

Aspectul de ansamblu al capitalei, ştim cu toţii, lasă mult de dorit. Aşa că  asigurarea condiţiei de capitală a unui stat european este obiectivul principal al  Planului urbanistic general (PUG), prima etapă a căruia a fost recent aprobată  de Consiliul municipal. Rămân ferm convins de faptul că  totul porneşte de la drumuri, ceea ce am şi început a face. Apoi, accentul trebuie pus pe revigorarea  zonei  istorice a oraşului.

Cât priveşte planul urbanistic, pe ordinea de zi sunt lucrările de proiectare şi coordonare, astfel ca până la finele anului curent să-l putem prezenta spre discuţie  în Consiliul municipal. În paralel se elaborează şi Regulamentul local de urbanism, care va  reglementa  reconstrucţia obiectivelor interesante din punct de vedere arhitectural sau istoric. Or, imobilele vechi, deteriorate, nu pot fi prezente alături de obiectivele istorice ce urmează a fi repuse în valoare.  În contextul modernizării aspectului Chişinăului,  vom începe,  până la finele anului, reconstrucţia albiei râului Bâc, s-a pus prima piatră de temelie a noului stadion central. Se reconstruieşte din talpă, cu lărgire de până la şase benzi de circulaţie, bd. Dacia. Este în proces de realizare un proiect foarte modern şi performant de iluminare a străzilor în câteva regimuri - de seară, de noapte, de sărbătoare.

Este posibilă o lărgire a străzilor din centrul oraşului care rezistă cu greu fluxului de circulaţie, îndeosebi în orele de vârf?

Chiar dacă am redirecţionat microbuzele de rută pe alte străzi şi am degajat, cât de cât, „centrul”, situaţia rămâne destul de gravă, or, în orele de vârf ea iese de sub control. Cel mai bun lucru ar fi executarea trecerilor în două nivele, după practica altor oraşe. O soluţie care a rezolvat, oarecum, problema, este reconstrucţia capitală a străzii Pan Halippa, redeschisă la aniversarea a 15 ani de la proclamarea Independenţei. Tot în acest scop s-a decis construcţia Gării Centrale, un obiectiv de proporţie pe care din inerţie o mai numim Gara de Nord. Urmează reconstrucţia bd. Dimitrie Cantemir. Un alt proiect de primă importanţă este şi unirea părţii de sus a Chişinăului cu oraşul Durleşti prin strada Ialoveni, dar şi a cartierului Telecentru cu Durleştiul prin străzile Ciocâriei, Vasile Lupu, spre Alba Iulia. De asemenea, se lucrează asupra proiectării parcărilor subterane şi supraetajate, precum şi a intersecţiilor aglomerate în două niveluri.

Destul de revoluţionar proiectul cu instalarea liniei de troleibuz nr. 29. Vor urma şi alte proiecte similare în zone „dificile” din punct de vedere al transportului public?

Se preconizează deschiderea unei linii de troleibuz pe Calea Moşilor, pe lângă Gara Centrală. O altă linie urmează să unească  partea de sus a sectorului Ciocana cu sectorul Botanica  prin  str. Independenţei. Se va reconstrui str. Hânceşti,  de la cinematograful „Gaudeamus”  spre Telecentru - vom  avea o cale de acces de la Calea Moşilor până la Ialoveni, o arteră care ar face faţă Chişinăului. Rămâne dificilă în orele de vârf  legătura  dintre Ciocana şi Râşcani - există proiectul de  construcţie a străzii Studenţilor până la bd. Mircea cel Băt­rân şi unirea acestora cu strada Bucovinei.

Problematic e că nu avem linie de troleibuz pe str. Columna. De la strada Puşkin nu putem redirecţiona transportul pe str. Columna, apoi pe Bănulescu-Bodoni şi, mai apoi, pe str. 31 August 1989. Odată cu amenajarea acestei porţiuni, vom putea rezolva aglomeraţia şi disconfortul pe care îl suportăm în zilele de sărbătoare, când se închide accesul pe Piaţa Marii Adunări Naţionale.

Agitaţie mare cu reparaţia străzilor. Să se aştepte chişinăuenii la schimbări serioase? În acest sens, care ar fi traseele care ar urma să fie  modernizate?

Reparaţia străzilor se face în fiecare an, doar că, din lipsă de bani, străzile doar se cârpeau – lucru foarte convenabil pentru imposibilitatea de a verifica atât calitatea lucrărilor, cât şi a costurilor. Anul acesta am mers pe altă cale - reparăm mai puţin, dar bine. Mai exact, am renovat străzile Columna, Bănulescu-Bodoni, Alexandru cel Bun, Eminescu, Puşkin etc.

Va avea Chişinăul linie de metro? Cât de real este acest proiect?

Planul Urbanistic General, elaborat pentru următorii 20 de ani, nu prevede metrou în Chişinău.    

Cât de mult vă deranjează construcţiile „sălbatice”, care nu corespund aspectului urbanistic al oraşului. Ce se face în această ordine de idei?

Este un viciu al oraşului... S-a făcut o mare greşeală când a fost acceptat  regulamentul de funcţionare a preturilor, prin care li s-a acordat dreptul de a permite cetăţenilor efectuarea construcţiilor de până la 40 metri pătraţi. Şi chiar dacă arhitecţii sectoarelor sunt reprezentanţii Direcţiei de arhitectură, adesea aceştia se lasă manipulaţi de către conducătorii preturilor, fapt ce provoacă haos. Pe de o parte, Primăria autorizează construcţiile, pe de altă pare -  preturile, iar cei „deştepţi” se autorizează singuri,  peste  noapte. În rezultat, ne-am pomenit cu garaje supraetajate, anexe, balcoane, acareturi, garduri... Toate acestea  nu se înscriu în aspectul arhitectural al Chişinăului, ba mai mult - deteriorează grav faţa sa. În oraş trebuie să existe numai un organ abilitat cu dreptul de a autoriza construcţiile.

Firmele de construcţii îşi coordonează acţiunile înainte de a demara lucrările, pentru a verifica dacă proiectele corespund planului urbanistic al urbei?

Sigur. Beneficiarii coordonează proiectele cu toate instanţele de resort. Altceva e că pe parcursul efectuării lucrărilor adesea se abat de la proiect. Controlul, după cum spuneam, nu este adecvat, apoi mai intră în joc şi cumătrismul. De aceea, am făcut  mari schimbări în Direcţia arhitectură...

Pe timpuri, urbea era recunoscută drept cea mai „verde” din toate capitalele fostelor  republicilor unionale. Cum stau lucrurile acum? Mergem şi mai departe pe „înverzire” ori mai apelăm şi la defrişări?

Noi mergem pe calea regenerării spaţiilor verzi ţinând cont şi de ştiinţă. Vom da preferinţă speciilor care contribuie cel mai mult la asanarea climatului ecologic în oraş. Vom planta tei, salcâmi, plopi, care nu produc puf.

Arşiţa toridă nu ne lasă prea multe şanse de a ne răcori, atât timp cât cele mai mari bazine (iazuri, lacuri) sunt într-o stare antisanitară. Pe când vom avea ştranduri publice?

Acesta este un mare neajuns pentru oraş. Intenţionăm să trecem la balanţa  Primăriei ştrandul de la Direcţia Căilor Ferate. Vom reabilita, în timpul apropiat, lacul Valea Morilor. Avem şi alte parcuri care necesită să fie amenajate. Este adevărat că sursele proprii nu ne prea permit efectuarea acestor lucrări. Agenţii economici care doresc să participe la revitalizarea parcurilor, înaintează nişte condiţii care nu pot fi acceptate: doresc  să instaleze îngrădiri, să edifice construcţii capitale, să le privatizeze... Primăria nu poate accepta aşa ceva. De aceea, vom încerca cu forţele proprii să amenajăm  zonele de odihnă, chiar dacă aceste lucrări solicită sume enorme...

Care este relaţia dvs. cu politica? N-o să amestecaţi politica cu Chişinăul?

Cu politicienii am cele mai frumoase relaţii, dar nu mă implic în politică. Eu am o singură politică: dezvoltarea municipiului sub toate aspectele lui. Realizez că un primar de capitală, oricât nu şi-ar dori, nu poate face abstracţie totală de politică. Chişinăul, în calitatea sa de capitală a statului, oricând va capta toate interesele, inclusiv politice, în care, volens–nolens, va fi implicat indirect şi primarul. Depinde numai de el ca această implicare să fie orientată în serviciul comunităţii.

Marcel TOMA



Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon






* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău
+19°