VIP Magazin
Print
Print
Print
Print
Valentina Harti şi Cristina Butnaru. Femeile Ferre
Noiembrie 2005, Nr. 19

Valentina Harti şi Cristina Butnaru. Femeile Ferre

Comentează   |   Cuprins

... Pe unii, numele îi distruge, pe altii îi ridică. Doi ani pe muchie pentru un singur nume? E prea multă muncă... Deplasări continue la Milano. Răbdare, tact, diplomaţie şi mult profesionalism. De asta au avut nevoie aceste două femei ca să facă să răsune GFF  în Moldova.

Cam o oră am aşteptat până când, în sfârşit, a apărut  patroana, doamna Valentina (nu sunt supărată deloc). Cât timp o urmăresc cu interes, încerc să ghicesc dacă are pe ea o piesă Ferre.

E deosebită. Poate prea deosebită. Şi foarte senină. Mă priveşte şi mă întreabă dacă mi-a plăcut ceva din noua colecţie?

-  “Da, mult de tot. Rochia cu imprimeu tigrat şi pantofii Dvs.” (râde). Da, rochia e superbă, cât despre pantofi... i-am luat de la Prada, le zic “caloşi”. Sunt foarte comozi. Râdem împreună şi am impresia că ne cunoaştem demult, doar că nu am mai văzut-o din primăvară. O văd dezinvoltă savurând din cafea şi povestindu-mi cum în fragedă adolescenţă mergea la târgul din Odesa să-şi ia o haină nouă. Nu i-a plăcut niciodată să fie ca toţi. Colinda după o pereche de blugi o zi întreagă toate magazinele unde ştia că se aduc şi lucruri de import. E maximalistă: dacă vrea ceva, vrea în aşa fel, încât să se realizeze acest vis, iar dacă face ceva... face până la capăt.

Când vremurile s-au înăsprit şi în magazine nu găseai nimic, lucra în medicină. A abandonat această ocupaţie, dând la USM la comerţ pentru a avea pe mâini lucruri de calitate şi unice. În 1991 absolveşte cu diplomă roşie şi se angajează la Haine Gata, dar cum tejghelele erau mai toate goale se hotărăşte să facă tot posibilul ca să îndrepte lucrurile. Cei care-şi amintesc de acea perioadă ştiu cum s-au făcut primele contracte cu Turcia, Polonia, Siria pentru ca toţi cumpărătorii să aibă de unde alege. Nu a fost uşor, pentru că uşor nu este niciodată. Îmi povesteşte multe întâmplări şi o admir pentru tenacitatea debordantă pe care o posedă. Am vrut, spune ea, “să educ” gustul moldovenilor pentru frumos nu numai la draperii sau mobile noi, ci şi la vestimentaţie. Aşa s-a născut ideea aducerii în Moldova a unui nume cu pondere în lumea modei europene şi mondiale (să nu uităm că Ferre a cucerit Japonia în 1994).

Nu ar fi fost mai simplu dacă făceaţi bussines cum face toată lumea? Cu haine de la toţi designerii, o piesă de la Gabana sezonul 1997, una de la Versace 2001 şi tot aşa....?

Nu ăsta e viitorul. Avem clienţi fideli care ne sună de fiecare dată când ştiu că trebuie să vină colecţia nouă şi ne tot întreabă când ajungem. Sunt oameni bogaţi care pot să-şi permită să arate aşa cum dictează eticheta, nu cum dictează strada.

Utilizaţi cuvântul “bogat” foarte uşor. Clienţii pe care mizaţi sunt  oamenii înstăriţi? Astfel, nu-i ofensaţi pe ceilalţi cu venituri  mai mici?


Nu vreau deloc să ofensez pe cineva. E un lucru normal. Banul, statutul social şi financiar îi oferă unei persoane libertate în orice. De ce să nu spunem lucrurilor pe nume? Oare în Chişinău nu sunt localuri în care nu intră toată lumea, sau nu sunt saloane de maşini, sau nu sunt magazine de lux? Fiecare dintre noi ştie tare bine ce poate să-şi permită şi ce nu. Nu toţi îşi permit să cumpere o maşină de 200.000 dolari, cum nu fiecare poate să-şi cumpere rochia cu imprimeu tigrat care ţi-a plăcut ţie. De aceea şi cea care o va îmbrăca va fi Unică! Asta am vrut dintotdeauna.

Nu pierdeţi potenţialii cumpărători fiind eclipsaţi (teritorial) de către centrele comerciale situate pe bd. Ştefan cel Mare?

Aici tot Cristina a pus piciorul în prag şi-a zis nu! Cine poartă Ferre, va veni aici. Avem parcare, e mai puţin trafic şi în plus avem spaţiu suficient pentru colecţie. Articolele se selectează şi formează conceptul de total look – arta de a asorta hainele şi accesoriile  din colecţie pentru a putea fi îmbrăcate concomitent la o anumită ţinută.

Creaţi impresia unui om hotărât şi puternic.

Ţi se pare. De obicei sunt o fire hotărâtă, problema e că nu mă prea împac cu diplomaţia. Dincolo de toate, însă, sunt şi o fire destul de  sensibilă. Ştiu să dau idei bune, să fac proiecte, să muncesc, dar pentru asta am nevoie de o motivaţie care să mă împingă înainte şi de cineva care să mă ajute. Singură nu pot face nimic. De asta, sunt recunoscătoare soţului meu pentru căminul sigur şi trainic pe care ni l-a oferit mie şi copiilor şi  pentru susţinerea de care întotdeauna ne-am bucurat. Eu nu pot să înţeleg femeile care toată viaţa trăiesc singure. Sunt prea curajoase sau poate pe alocuri prea egoiste. Sunt fericită că am o familie. În genere sunt o femeie împlinită.

E foarte deschisă şi iradiază lumină. Nu epatează. Mi-o imaginam cu totul altfel.  O întreb de noua colecţie şi simt cum îi strălucesc ochii, de parcă ar fi vorba de copilul ei.

E cu totul deosebită colecţia de toamnă-iarnă. Mi-a depăşit aşteptările. Dacă ar fi să explic imensul succes al acestui brand încă de la lansare, cuvintele cheie ar fi calitate, confort şi originalitate. De la combinaţiile cromatice şi până la textura ţesăturii, totul e inovaţie. Cu toate astea niciodată GFF nu uită să pigmenteze colecţia cu câteva note extravagante. Nu mai vorbesc de linia pentru bărbaţi, care e clasică mereu, cu excepţia câtorva accente la capitolul nuanţe, accesorii şi ţesături.

O întreb pe Doamna Valentina când a înţeles că din Cristina poate ieşi o femeie de afaceri?

N-am avut astfel de senzaţii... să realizez, să înţeleg.... Am o regulă ... tot ce încep duc la bun sfârşit... aşa a fost şi în cazul Cristinei... am început să lucrăm împreună din primul ei an de facultate. La un moment dat mi-a spus că mă ajută cât poate, că mai trebuie să meargă la ore, să iasă cu prietenii..... atunci, i-am răspuns că nu e adevărat: nu ea mă ajută, ci eu o ajut să-şi pună afacerea pe picioare... pentru că e afacerea ei.

Mă obosesc plecările... Vreau să mă odihnesc aşa că atât cât ea mai face un masterat la Institutul Marangoni din Milano, îi voi urmări ascensiunea şi o voi ajuta. După reîntoarcerea ei în Moldova.... gata. Cristina va trebui să se manifeste ca o adevărată femeie de afaceri.

Într-un târziu a apărut ea. Fiica doamnei Valentina, sora lui Radu.... şi după cum mi-a zis ea mai târziu - “fata tatei”. A  meritat aşteptarea. Încă o dată mă conving că răbdarea e un lucru de aur. Aşteptam o cu totul altă persoană. Incredibil. Nobleţe şi simplitate. Două femei frumoase. O frumuseţe inteligentă, cu accente asiatice. Citeşti pe faţa lor siguranţa şi bunăvoinţa. Moda pentru ele e o poezie. Au adus de la Milano stilul şi l-au transformat în operă de artă.

Cristina, în general, pentru tine ce înseamnă moda?

La început a fost un hobby. Îmi plăcea să mă îmbrac frumos, să încerc diferite stiluri, să citesc toate revistele posibile, ca orice fată de liceu. Mai târziu a devenit o profesie, în care vreau ca totul să fie perfect, chiar ideal. Sunt obligată să cunosc tot ce este nou. O haină mă interesează de la calitatea ţesăturii până la model. Cui i se potriveşte, cu ce se combină, cum se îngrijeşte. Simţeam nevoia unor cunoştinţe mai profunde şi de aceea am hotărât să merg la Milano şi să fac masteratul.

Vrei să deschizi un nou butic, să aduci un brend nou D&G? Nu ţi-e frică?

D&G este o marcă particulară ce vizează mai mult tineretul. În Italia teenegerii sunt purtătorii acestui nume. Este generaţia nouă, poartă blugi foarte largi, cu talie joasă, maieuri suprapuse, culori aprinse, diferite imprimeuri pe cămăşi şi pantaloni. Nu oricine poate purta un D&G.

Crezi că vei avea succes?

Tineretul nostru este influenţat de Occident, mai ales în îmbracăminte. Întotdeauna am fost deschişi spre ceva nou, aşa a fost şi în cazul ăsta. Din momentul când am hotărât să aducem D&G a trecut cam jumătate de an, în tot acest răstimp mergeam pe stradă şi analizam foarte critic şansele noastre de reuşită. Sunt sigură că nu am dat greş alegând această marcă.
 
Ai o atitudine aparte faţă de clienţi?

Din start am pus accentul pe client, adică, vreau ca fiecare persoană să iasă din magazin cu gândul că va reveni. Lucrăm personal cu fiecare, îi invităm la colecţiile noi, acordăm carduri de reducere, încercăm să le ghicim gusturile şi în cele din urmă să le satisfacem dorinţele vestimentare.  Astăzi concurenţa este mare, iar persoana are de unde alege, ea este atentă la designul magazinului, la personal şi nu în ultimul rând la colecţie. Noi avem trei linii Ferre, respectiv avem ce propune atât persoanelor adepte stilului clasic cât şi iubitorilor  de street moda...

Renunţăm la discuţii de specialitate şi vorbim despre cele lumeşti.

Ai pe cineva?

Nu tocmai..

Adică?

Adică ce?

Ce-ar însemna “nu tocmai”?

Nu tocmai ceva serios. Aşa, amiciţii, ieşiri la cafea... şi cam atât. Dacă vrei să ştii de am o viaţă personală…. E în ordine.

Ai lupta pentru un bărbat?

Nu ştiu. Depinde. Sigur că pot stima un bărbat, pot fi fascinată de un bărbat, pot iubi un bărbat. Dar nu aş putea avea un bărbat ca trofeu.

Cochetează cu mine. M-a lăsat mască când am văzut-o intrând. Mă aşteptam să vad în faţa-mi o tânără cochetă şi “la modă”. Ei bine, dacă vă spun că această fată minunată la vârsta ei, trecută de majorat nu are nici un ruj, chiar dacă a colindat de multe ori  Europa în lung şi-n lat.... n-o să mă credeţi. Dar chiar nu  are. Caut cu disperare să o provoc cu picanterii, dar degeaba. Este foarte sigură şi senină ca mama ei... şi emană atâta linişte, încât încep să mă enervez.

Faci ceva menaj prin casă?

Nu prea. Şi nu din lene dar mai degrabă din lipsă de timp. Cu toate acestea ştiu că trebuie să am camera mea curată. Părinţii mei sunt foarte înţelepţi: m-au lăsat să mă maturizez natural, fără să mă “fugărească”. Când a fost de învăţat, am învăţat, când a fost de distrat m-am distrat... toate au fost la timpul lor. Nu am precipitat niciodată evenimentele.

Cum îţi petreci concediul?

Anul acesta am fost în Tunisia. A fost incredibil. Am plecat împreună cu fratele meu, Radu. Ne-am distrat super. Lumea ne lua drept îndrăgostiţi. De fapt, pe alocuri aveau dreptate. Suntem foarte apropiaţi. De mici.
 
Monolog de final.

Vreau să ajung o femeie împlinită. Să am o familie, o carieră reuşită şi o sete nebună de viaţă. Eu ştiu că-mi voi trăi viaţa calitativ şi frumos. Sunt romantică, dar ridic un zid în jurul meu. Nu că mi-ar fi frică de greşeli. Nu. Pur şi simplu am acum alte priorităţi.

Despre mama…

Este una dintre cele două persoane importante din viaţa mea care m-au îndrumat corect. Mulţumită ei mi-i uşor să trăiesc, fiindcă este ea în spate, mă îndrumă, mă învaţă şi mă corectează. Este o doamnă de fier dar în acelaşi timp ştie să fie o mamă înţelegătoare şi o soţie iubitoare. Este un exemplu care merită să fie urmat.


Text de Indiana
Foto: Oleg Zaika
Locaţie: magazinul Gianfranco FERRE
 


Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon






* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău