VIP Magazin
22 Noiembrie 2019
Print
Print
Print
Print
Parfum de femeie. Ruxanda Glavan
Iunie 2008, Nr. 50

Parfum de femeie. Ruxanda Glavan

Comentează   |   Cuprins

Directorul companiei „Glavirux”

Este de cinci ani în domeniul afacerilor si de doi ani îşi conduce propriul business. Pentru unii este o perioadă extrem de scurtă, pentru alţii – o veşnicie, pentru ea – sînt anii în care a pus pe picioare propria afacere, completînd lista femeilor de carieră frumoasă (ca să evităm cuvîntul „de succes”). Ruxanda Glavan are 28 de ani şi conduce Compania „Glavirux”, ce se ocupă de importul şi distribuţia produselor cosmetice, a celor de igienă personală, a utilajului medical şi a preparatelor parafarmaceutice. Face parte din generaţia de tranzit, ce a gustat un an-doi din pionierie, apoi din democraţie, care vorbeşte liber limbi străine şi-şi petrece vacanţele nu numai în ţările vecine. Ambiţioasă, energică, binevoitoare – aşa am cunoscut-o pe Ruxanda.

Ruxanda, părinţii tăi, medici de meserie, şi-au dorit să aibă o fiică care să le ducă numele mai departe în acest domeniu. Tu însă nu te-ai văzut în halat alb şi cu bonetă pe cap. Ce s-a întâmplat?

Am visat la meseria de medic de mic copil şi practic în casa noastră nu s-a discutat niciodată despre alte perspective de viitor, decît cele legate de medicină. Aşa am devenit studentă la medicină. Ca să fiu un medic bun, în anul III am avut frumoasa iniţiativă de a mă angaja în calitate de asistentă medicală în secţia de reanimare a Spitalului de urgenţă. Vă daţi seama ce presupune să lucrezi la reanimare şi să vezi zilnic oameni lipsiţi de speranţa de viaţă. Lucram câte 16 ore pe zi (după amiezile şi nopţile) într-un stres continuu şi primeam 16 lei pentru munca mea, în timp ce eu cheltuiam mult mai mult  în fiecare zi pentru transport şi mîncare. Am rezistat datorită entuziasmului: mă motiva faptul că îmi doream din suflet să fiu cît mai aproape de lumea medicală. Apoi, la anul VI, cînd  nu am mai găsit argumente, forţe şi convingeri de a merge mai departe în medicină, am început să-mi caut de lucru. Am aflat că o firmă farmaceutică americană caută reprezentant pentru R. Moldova. În timpul interviului de la Bucureşti i-am zis viitorului meu şef român că nu am experienţă în domeniu, dar ştiu şi vreau să învăţ, nu mi-e frică de greutăţi şi am suficiente ambiţii pentru a le demonstra ca sînt cea mai bună alegere. I-am convins că sînt în stare să dezvolt afacerea lor la mine acasă. Am primit postul, mi s-a dat un an de încercare.

A trebuit într-un timp scurt să te reprofilezi, să convingi pe alţii să facă echipă cu tine. Cum ţi-au reuşit toate aceste lucruri?

Îmi doream foarte mult acest serviciu. La început, am lucrat part-time, pentru că o jumătate de zi eram la facultate. Am fost singură timp de nouă luni, apoi am început să completez echipa şi pînă la sfîrşitul anului de probă eram deja trei oameni. Ulterior, m-am ocupat de creşterea echipei şi de asigurarea eficienţei muncii noastre, traduse printr-o explozie a vînzărilor într-un timp relativ scurt de la intrarea pe piaţă. Apoi, din perspectiva de creştere în carieră, dar şi cu gîndul la propria afacere, mi-am făcut masteratul în business administration la Grenoble Graduate School of Business. În scurt timp, cifrele de vînzări ale companiei  nu au fost de neglijat şi faptul că făceam totul corect şi aveam rezultate mă motiva să merg mai departe. Am lucrat în această companie timp de trei ani. Am plecat din dorinţa de a crea ceva al meu, de a implementa propriile viziuni în afaceri.

Ţi-ai deschis propria afacere acum doi ani. Cum te vedeai atunci şi unde îţi propuneai să ajungi?

Îmi doream să investesc banii în ceva cu un potenţial rambursabil. Cel mai greu a fost începutul şi prima jumătate de an de la deschiderea firmei. Aveam dorinţa de a munci şi experienţa acumulată în cadrul serviciului anterior, ceea ce însemna administrare, planificare, bugetare, control şi distribuţie. Am ales să merg pe contracte de  exclusivitate, am inceput să aduc în Moldova produse de cosmetică şi linii profesionale de îngrijire a părului încă necunoscute la Chişinău, dar de foarte bună calitate. Şi faptul că puteam să vînd aceste produse în farmacii mi-a venit ca o mănuşă, or acesta era segmentul pe care îl cunoşteam pe din afară. Ştiam ce produse am şi unde vreau să le vînd, cunoşteam piaţa şi potenţialul ei, strategiile de dezvoltare a afacerilor. Aceasta a fost toată matematica, am adus argumente „pro” şi „contra” pe balanţa viitoarei afaceri. După cum spuneam, a fost dificilă prima jumătate de an, cînd ştiam că am făcut totul ca la carte şi nu vedeam încă primele rezultate. Stresul a dispărut atunci cînd au apărut primii clienţi şi primele reacţii de răspuns. Astăzi, „Glavirux” importă şapte branduri internaţionale şi are parteneri de afaceri în Italia, Spania, România, Turcia, Bulgaria, Germania şi Elveţia.

Cum eşti în calitate de conducător?

Foarte exigentă. Mai mult autoritară, atunci cînd e vorba de testarea capacităţilor profesionale ale angajaţilor. Desigur, apreciez şi încurajez iniţiativele colegilor mei. Aici chiar aplic un management democrat-participativ şi ascult toate ideile interesante care pot fi implementate în domeniul nostru de activitate. M-am convins, nu o dată, că dacă nu ştii să-ţi alegi echipa şi să o motivezi, înseamnă că nu eşti un manager eficient. Cunosc multe exemple ale marilor companii din lume, cu bugete de publicitate mari şi cifre de afaceri impresionante, dar care nu pot să ocupe poziţii de lider pe anumite pieţe din cauza echipei alese incorect. În business contează şi cifrele, dar şi oamenii.

În afara biroului şi a întîlnirilor de afaceri, care sînt secretele tale de femeie?

Acasă sînt la fel de hotărîtă ca şi la serviciu. Îmi place foarte mult ceea ce fac, munca mă „reprezintă” de la opt dimineaţa pînă la opt seara. Mi-e imposibil să stau acasă. Uneori sînt prea impulsivă. Dar acest lucru îmi generează şi îmi menţine ambiţia. Îmi place să fac lucrurile frumos şi bine. Moldova reprezintă o piaţă extrem de mică, suprasaturată, competiţia în domeniu este destul de mare, de aceea nu am timp să mă relaxez, trebuie să fiu tot timpul cu ochii în patru şi cu mîna pe puls. Dacă iei mîna de pe pulsul afacerii, consideră că ai pierdut-o. Şi nu ştiu dacă o mai poţi reanima. Deciziile în viaţa mea le iau de una singură. De trei ori pe săptămînă îmi fac timp pentru dansuri. E o plăcere enormă, care presupune efort fizic, dar şi multă adrenalină! Dansul îţi conferă libertate, iar libertatea – fantezie.

Un manager-femeie are mai mult de luptat pentru poziţia sa?

Categoric, da. În faţa partenerilor, a echipei, a colegilor-bărbaţi. Tuturor trebuie să le demonstrezi că ai suficiente capacităţi de a conduce şi de a menţine o afacere. Practic în fiecare zi ai de susţinut examene la gîndire strategică, spirit organizatoric, curaj şi încredere. Nu vreau să supăr pe nimeni, dar femeile sînt mai responsabile şi mai meticuloase decît bărbaţii în tot ceea ce fac. Afacerile de mult nu mai sînt un teren de joc exclusiv al bărbaţilor. În acelaşi timp vreau să spun că e loc pentru toată lumea, delimitarea strictă o poţi face doar în cazul profesioniştilor şi diletanţilor.

Oare ce cred bărbaţii despre femeile de succes?

Cred că părerile sînt extrem de diferite, în funcţie de gradul de inteligenţă a fiecăruia.  Aflîndu-mă în negocieri, simţeam imediat atitudinea neserioasă a bărbaţilor: „A, uite, a mai venit una, tînără şi blondă, ia să vedem ce poate...”. Dar, după cîteva fraze rostite, începeau să-şi schimbe părerile şi să mă asculte cu atenţie, iar după ce începeam de facto colaborarea şi realizam în practică ceea ce stabilisem la negocieri, cred că mulţi şi-au schimbat viziunile despre potenţialul unei femei în business. Cred că multe femei de afaceri au trecut prin asemenea momente...

Ce lucruri nu ai putea trece cu vederea?

Minciunile şi trădările. Sînt un om care mă dedau lucrului, unei relaţii. Dar când văd şi simt că sînt minţită, mă retrag.  Omenia şi cei şapte ani de-acasă contează în toate.

În ce alte domenii ai vrea să-ţi încerci puterile?

E firesc să-mi doresc să dezvolt afacerea, în special în domeniul tehnicii medicale. Ştiu că de azi înainte îmi va fi şi mai greu, pentru că urc pe o altă treaptă a businessului. De asemenea, îmi doresc alături o echipă profesionistă şi de încredere.

De aproape un an, ai debutat şi în calitate de prezentatoare a unei emisiuni TV despre sănătatea familiei. Cum te simţi în această postură, te-a schimbat în vreun fel această experienţă?

Propunerea de a prezenta o emisiune despre sănătate a venit total pe neaşteptate şi am luat-o ca pe o provocare. Am fost curioasă să văd cu ce se mănîncă televiziunea, care-i este farmecul. Ţin minte cînd am călcat pentru prima oară pragul studioului, la toate ale mele 100 de întrebări vroiam pe loc 100 de răspunsuri. La un an de la prima emisie, mă simt confortabil în faţa camerei de filmat şi a luminilor. Îmi place faptul că mesajul emisiunii a coincis cu cel al companiei mele, care promovează sănătate, frumuseţe şi armonie în toate.  


Text: Rodica Trofimov
Foto: www.fotoroom.md

Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon






* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău
+1°