VIP Magazin
Print
Print
Print
Print
Oxana Abovskaya. Dimensiunile europene ale sănătăţii
Aprilie 2006, Nr. 24

Oxana Abovskaya. Dimensiunile europene ale sănătăţii

Comentează   |   Cuprins

A plecat din Moldova acum şapte ani, urmându-şi părinţii emigraţi în Germania. La început i-a fost greu să se acomodeze în societatea germană, dar s-a ambiţionat să înveţe într-un timp scurt limba germană, ca să demonstreze că pragmatismul celor veniţi din est poate concura cu pedantismul nemţilor. Oxana Abovskaya a ajuns primul angajat străin al companiei de consultanţă în domeniul sănătăţii EPOS Health Consultants din Germania. EPOS Health Consultants desfăşoară proiecte finanţate de donatori internaţionali în domeniul sănătăţii în peste 50 de ţări din întreaga lume, în total 140 de proiecte. În anul 2003, EPOS i-a încredinţat Oxanei să conducă la Chişinău primul proiect al companiei în Moldova - Promovarea Sănătăţii şi Profilaxia Maladiilor, finanţat  de Uniunea Europeană, iar în 2005 – proiectul Reforma în Sănătatea Publică, finanţat de asemenea de UE.

Data naşterii: 9 iulie 1969.
Studii: Institutul Pedagogic de Stat din or. Nicolaev (Ucraina),Facultatea de Istorie, Politologie şi Limba Engleză, Şcoala de Ştiinţe Politice şi Economice (Londra), Universitatea de Stat din Kassel (Germania), Şcoala de Business Open University (Londra). Stagii la Institutul Băncii Mondiale. Expert în reformarea sistemelor de ocrotire a sănătăţii în ţările cu economia în tranziţie, managementul proiectelor şi resurselor umane, elaborarea de strategii şi regulamente ale Uniunii Europene şi ale Băncii Mondiale de achiziţionare şi logistică.
Hobby: schiul, călătoriile

Istoria Oxanei Abovskaya este istoria femeii care a avut de înfruntat sisteme diferite de mentalitate şi de comportament. De atitudine, dacă vreţi. Colegii ei din Germania au spus despre ea că este o femeie cu mână de fier, care ştie să transpună cu profesionalism strategiile gândite pe hârtie în viaţa de zi cu zi. Îţi aduce aminte de fostul prim-ministru al Marii Britanii, Margaret Thatcher, care a ştiut să-şi apere cu tărie poziţiile şi punctul de vedere.

Şi Oxanei îi place să meargă deschis spre scopurile sale. După absolvirea Institutului din Nicolaev vine la Chişinău, unde schimbă câteva servicii în căutarea celui mai bun. Era angajată a misiunii OSCE din Moldova când a decis că trebuie să schimbe lucrurile din viaţa ei, că trebuie să mai înveţe şi, în general, să pornească pe o altă cale.

La 30 de ani viaţa abia începe... şi toate speranţele ei erau legate de patria lui Goethe. A învăţat germana timp de un an, studiind câte nouă ore pe zi, după care a ales să înveţe la una dintre cele mai bune universităţi din Europa, Open University din Marea Britanie. Studiile şi munca au însemnat şi continuă să însemne foarte mult pentru ea. Şi-a încercat norocul la mai multe companii germane, dar EPOS a fost cea care a rămas interesată de CV-ul ei. A contat faptul că învăţase la şcoli prestigioase din Europa, dar şi că venea din Est şi cunoştea realităţile de aici. Primul ei mare succes profesional a fost câştigarea unui tender internaţional organizat de Banca Mondială vizând un proiect în domeniul sănătăţii în Bosnia, în valoare de două milioane de dolari.

A lucrat câţiva ani în sistemele de sănătate publică din Germania, Olanda şi Franţa – unele dintre cele mai dezvoltate din lume. În acelaşi timp, a condus proiecte în Serbia, Bosnia şi Ucraina. Experienţa şi cunoştinţele acumulate au „apropiat-o” din nou de Moldova. „E adevărat, faptul că sunt la curent cu realităţile moldovene m-au ajutat, pentru că am putut solicita experţilor internaţionali recomandări realiste, nu bazate exclusiv pe teorie. Pe de altă parte, cunosc foarte multe detalii din viaţa cotidiană a acestei ţări şi câteodată mă gândesc că trebuie să treacă mult timp ca ceva să se schimbe aici. Oricum, rămân optimistă, deşi ştiu că uneori eforturile echipei proiectului trebuie să fie duble pentru a depăşi unele obişnuinţe… ca să nu zic tradiţii nu foarte bune”.

La Chişinău, Oxana s-a aflat în fruntea unui proiect important al Uniunii Europene – „Promovarea Sănătăţii şi Profilaxia Maladiilor”, desfăşurat la nivel naţional şi în două regiuni pilot cu activităţi legate de prevenirea maladiilor neinfecţioase, în perioada 2003-2005. La Cahul au fost implementate patru programe – inimă sănătoasă, sănătate mintală, şcoli sănătoase şi igiena apei potabile şi nutriţiei, la Orhei – programul de acţiuni profilaxia cancerului mamar şi de col uterin. În cadrul proiectului, mai multor instituţii medicale şi şcolare din raioanele Cahul şi Orhei au fost furnizate echipament în valoare de 200 mii de euro. De asemenea, au fost mediatizate principiile privind modul sănătos de viaţă ca o formă a prevenirii maladiilor. La Cahul a fost creat un Club al Seniorului pentru persoanele singuratice de vârsta a treia şi a fost elaborat un Regulament de amplasare a fântânilor şi veceurilor. La Orhei, femeile cu vârste cuprinse între 18 şi 64 de ani au fost supuse unor teste citologice şi mamare de depistare a celulelor precanceroase. „De regulă, statele alocă bani pentru bolile infecţioase. Noi am decis să mergem pe profilaxia celor neinfecţioase. Am ajutat oamenii din Moldova să-şi schimbe comportamentul faţă de propria sănătate şi să înţeleagă un adevăr simplu – e mai bine să previi boala ducând un mod sănătos de viaţă, decât să suporţi cheltuielile pentru un tratament spitalicesc. Aceasta este o strategie foarte populară în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană, care s-a dovedit eficientă în aşa ţări ca Franţa, Olanda, Finlanda şi Marea Britanie”, spune dna Abovskaya.


Rezultatele proiectului au determinat ministerele Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, al Educaţiei şi al Finanţelor, precum şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină să regândească politica de sănătate din Republica Moldova, astfel încât fiecare cetăţean să poată primi prin intermediul medicului de familie sau al învăţătorului de la şcoală un sfat calificat despre prevenirea bolilor şi menţinerea unui mod sănătos de viaţă. „Moldova se apropie încet-încet de standardele europene. Trecerea la medicina prin asigurare a fost un pas important în această direcţie. După părerea mea, bugetul stabilit pentru sănătate este unul încă foarte mic, în comparaţie cu, de exemplu,  Lituania sau Estonia, care au moştenit acelaşi sistem medical ca şi Moldova. Pentru ca să avem mai mulţi bani pentru sănătate, statul trebuie să găsească pârghii pentru a dezvolta micul business şi întreprinderile mari. Este limpede că la această etapă de dezvoltare a economiei, majorarea taxelor sau a numărului lor ar fi o povară pentru oamenii de afaceri. Iată de ce noi vom încerca să găsim surse interne, disponibile în sistem, şi să le utilizăm eficient pentru a îmbunătăţi situaţia din sistemul de sănătate”.

Majoritatea colegilor din Germania îşi petrec cea mai mare parte a timpului la birou, în timp ce dvs. veniţi foarte des în Moldova, pentru a lucra activ împreună cu echipa de la Chişinău…

Eu prefer managementul activ şi cred că acesta a fost unul dintre factorii care au determinat succesul proiectului Promovarea Sănătăţii şi Profilaxia Maladiilor între anii 2003-2005. Am făcut în permanenţă naveta între Moldova şi Germania pentru a putea urmări îndeaproape modul în care experienţa europeană se aplică în Moldova. În acelaşi timp, participam cu regularitate la conferinţe şi şedinţe ale donatorilor din Germania şi din alte ţări ale Uniunii Europene, ceea ce mi-a permis să fiu la curent cu noile idei şi tehnici de implementare care ne-au fost extrem de utile de-a lungul desfăşurării proiectului în Moldova. De asemenea, faptul că, practic, mă aflam în două medii diferite mi-au ajutat să sesizez prompt diferenţele cu care se abordează ideile aici şi în Occident (comparaţia nu era totdeauna în favoarea Uniunii Europene) şi să adaptez recomandările teoretice la realităţile din Republica Moldova. Desigur, acest mod de a călători îţi ia mult timp şi energie, iar schimbarea permanentă a locului de trai nu este tocmai o plăcere. Dar ideea de a întreprinde ceva pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii populaţiei din Moldova (reieşind din fondurile disponibile) a primat atât pentru mine, cât şi pentru echipa proiectului. Sper să reuşim şi prin intermediul proiectului Reforma în Sănătatea Publică, aflat acum în desfăşurare…
 
Unul din obiectivele proiectului este promovarea drepturilor şi obligaţiunilor pacienţilor. Ce veţi face pentru a restabili încrederea pacienţilor în medici?

Condiţia medicilor, apropo, nu este una dintre cele mai fericite dacă ne gândim la salariile mici pe care le au ei şi la responsabilităţile foarte mari care le revin. Trebuie gândite mecanisme suplimentare de remunerare a personalului medical. Scopul proiectului „Reforma în Sănătatea Publică” este să contribuie la dezvoltarea durabilă a unui sistem de sănătate eficient. E nevoie în continuare de investiţii serioase pentru achiziţionarea utilajului medical, pentru crearea unui sistem informaţional pentru medici şi pentru eficientizarea comunicării dintre pacient şi medic. Aceasta din urmă nu poate fi înlocuită chiar şi de cea mai performantă tehnică din lume.

Oxana Abovskaya ne-a convins că este un manager care ştie să trateze cu succes „afecţiunile” unui sistem de sănătate, aplicând metode europene de restructurare. Are încredere în propriile forţe şi se bucură când vede rezultatele muncii sale. Succesul o face mai autocritică, mai exigentă, dar şi mai deschisă spre noi experienţe.  

Text: Rodica Trofimov
Locaţie: Fusion-cafe „Geraffe”.
Mulţumim pentru sprijin.


Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon






* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău
+1°