VIP Magazin
16 Noiembrie 2019
Print
Print
Print
Print
New Generation. Iurie Moraru
Iunie 2008, Nr. 50

New Generation. Iurie Moraru

Comentează   |   Cuprins

Face parte din generaţia celor plecaţi „de mici” la studii peste hotare, pentru care, chiar dacă nu uită de unde vin şi îi macină dorul de casă, realitatea moldovenească este un capitol peste care au păşit direct „în civilizaţie”. Născut la 10 iulie 1979 în Ţarigrad, Drochia, a făcut liceul în România, după care a urmat Dreptul la universităţile din Geneva şi Zürich (Elveţia). Este celibatar, la Geneva e din august 2000, iar cunoştinţa cu unul dintre directorii SG Private Banking din Geneva, şase ani mai tîrziu, i-a oferit posibilitatea să se lanseze în businessul bancar - în timpul studiilor avea un interes preponderent pentru dreptul bancar şi pentru afacerile bancare în general.

Iurie Moraru a fost ales preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Moldova – Elveţia, înfiinţată recent, la sfîrşitul lunii martie, la Geneva, în urma mai multor discuţii cu prieteni şi cunoştinţe (moldoveni) din Elveţia, precum şi elveţieni interesaţi de Republica Moldova, dornici cu toţii să contribuie, într-un fel sau altul, la promovarea imaginii Republicii Moldova în Elveţia. Ideea de a crea o Cameră de Comerţ, care să realizeze acest scop, părea să fie cea mai bună soluţie.

Ce au în comun R. Moldova şi Elveţia?

Multe. Ambele ţări au un statut de neutralitate. Şi aici, şi acolo trăiesc popoare diferite, vorbind limbi diferite. Republica Moldova cunoaşte actualmente o perioadă de tranziţie în care se confruntă cu mai multe dificultăţi care, sînt sigur, vor fi depăşite. Elveţia a cunoscut şi ea, pe parcursul istoriei recente sau mai puţin recente, perioade dificile. Nici Republica Moldova, nici Elveţia nu deţin resurse naturale - ambele ţări sînt nevoite să-şi dezvolte economia ţinînd cont de această realitate. Citisem undeva că în perioada sovietică Moldova era considerată, neoficial, bineînţeles, „Elveţia Uniunii Sovietice”. Există însă şi multe diferenţe: relieful, modul de viaţă, nivelul de trai etc.

Ce îşi propune Camera de Comerţ şi Industrie Moldova - Elveţia?

Ea a fost creată în scopul de a contribui la dezvoltarea relaţiilor comerciale şi de afaceri între întreprinderi şi oameni de afaceri din Moldova şi Elveţia. Dorim să fim o platformă unde se întîlnesc interesele de afaceri reciproce din Moldova şi Elveţia. Mai concret, Camera de Comerţ Moldova–Elveţia va avea activităţi de informare (crearea unei baze de date conţinînd informaţii despre mediul de afaceri din Moldova, respectiv Elveţia, despre cadrul juridic al afacerilor, despre regimul fiscal şi vamal, despre regimul importurilor/exporturilor din ambele ţări etc.), precum şi activităţi de intermediere, materializate, de exemplu, prin suportul acordat de către Camera de Comerţ unui agent economic din Elveţia pentru a găsi un partener în Moldova şi viceversa. Pe lîngă aceste acţiuni, se vor organiza diferite conferinţe, prezentări şi mese rotunde în scopul de a promova relaţiile comerciale şi de afaceri între Republica Moldova şi Elveţia.

Pe cît de cunoscuţi sînt moldovenii în Elveţia? Ce ştiu ei despre noi? Cum sîntem priviţi acolo?

Din păcate, elveţienii nu cunosc mare lucru despre moldoveni - de multe ori sînt nevoit să explic unde se află Republica Moldova şi să povestesc cîte ceva despre ţara noastră. Spre deosebire de alte ţări europene (Italia sau Spania), în Elveţia sînt puţini moldoveni. Din acest motiv, elveţienii nu au o părere generală despre noi. Cei care au de a face cu moldoveni îşi creează fiecare părerea lui proprie, în funcţie de relaţiile respective. Prin intermediul Camerei de Comerţ şi Industrie Moldova – Elveţia se încearcă promovarea imaginii Moldovei, cît şi a moldovenilor.

Poate fi pe gustul unui consumator mediu elveţian un vin de Romăneşti (exemplu la întîmplare)? Dar celui mai select?

Consumatorul elveţian preferă vinurile seci - roşii, albe sau roze. Există mai multe categorii de vinuri de consum curent, la fel ca şi vinuri mai selecte, pe piaţa elveţiană. Provenienţa acestor vinuri este foarte vastă, în special din Franţa, Italia, Elveţia, Spania, dar şi din America de Sud (Chile, Argentina), California (SUA), Africa de Sud, Australia. Vinurile de calitate superioară se întîlnesc mai mult printre cele franceze, italiene sau spaniole. Eu cred că vinurile moldoveneşti ar putea concura atît cu vinurile de consum curent deja prezente pe piaţa elveţiană, cît şi cu cele mai selecte. O campanie de promovare bine gîndită şi bine implementată ar fi în stare să aducă vinurile de la Romăneşti, Mileştii Mici, Cricova, Purcari şi de la alte podgorii şi beciuri din Moldova în vitrinele magazinelor elveţiene.

Care este programul zilnic de muncă ?

Ziua de lucru începe pe la 7:30 cu trecerea în revistă a evenimentelor importante din ajun şi cu analiza nivelului la care au fost închise sesiunile pieţelor financiare asiatice (Tokio, Hong-Kong, Shanghai) şi din SUA. În funcţie de aceste informaţii, stabilim, împreună cu colegii, strategia zilei. La deschiderea pieţelor financiare europene (Paris, Frankfurt, Londra) luăm decizii de investire concrete. După care începe implementarea acestora, precum şi executarea unor operaţiuni bancare de rutină. După amiază mai intervine un factor nou, deschiderea pieţelor financiare din SUA (datorită diferenţei de fus orar, în Elveţia este deja trecut de ora mesei când New York-ul îşi începe activitatea). Sfîrşitul zilei de lucru depinde de volumul de lucru. Adesea se prelungeşte şi în afara biroului şi poate dura pînă la ore destul de tîrzii.

Activităţile aferente funcţiei de Preşedinte al Camerei de Comerţ se combină cu activităţile bancare. De multe ori sînt nevoit să-mi întrerup lucrul la bancă pentru a mă consacra exclusiv Camerei. O dată – de două ori pe săptămînă particip la întîlniri mai mult sau mai puţin formale, implicând activităţile Camerei de Comerţ şi Industrie Moldova – Elveţia.

Străinii spun că avem un teren de afaceri propice. L-a pătruns vreodată pe Iurie Moraru gîndul de a iniţia propria afacere aici, în Moldova? Dar de a reveni cu traiul?

Nu exclud această posibilitate. Sînt de acord cu străinii care spun că există posibilităţi de afaceri în Moldova. De altfel, nu cred că ar fi fost creată Camera de Comerţ şi Industrie Moldova – Elveţia. M-aş întoarce şi cu traiul în Moldova. La momentul actual, însă, nu pot să spun cu exactitate ce se va întîmpla în viitorul apropiat. Apar unele lucruri noi, altele dispar. Sînt prea multe schimbări pentru a avea certitudini.

Care cale este mai accesibilă pentru un tînăr în a-şi face carieră: să crească pe scara ierarhică într-o structură „corporativă” sau să pornească propria afacere?

Se poate face carieră atît într-o structură corporativă sau administrativă, crescînd pe cale ierarhică, cît şi activînd pe cont propriu. Totul depinde de aptitudinile şi de alegerile personale ale fiecăruia dintre noi. Bineînţeles că un pic de noroc nu e de prisos niciodată.

Care este diferenţa între viaţa la Chişinău şi la Geneva?

Am trăit foarte puţin la Chişinău: pînă la vîrsta de 14 ani eram la ţară, apoi am plecat să-mi fac liceul în Satu Mare, România, după care a urmat Elveţia. Vin la Chişinău pentru perioade foarte scurte, în vacanţe sau deplasări. Nici măcar nu am timp să-mi dau seama de ce se întîmplă în jurul meu, că trebuie să şi plec.

Geneva este un oraş cosmopolit: datorită faptului că în Geneva se află sediul european al ONU, precum şi numeroase organizaţii şi firme internaţionale, poţi întîlni în Geneva reprezentanţi ai tuturor naţionalităţilor din lume. Este interesant să observi coexistenţa între Geneva tradiţională, aş spune, elveţiană, şi Geneva internaţională. Sînt două trăsături, totuşi, diferite.

Cum este să te relaxezi în Elveţia? Mai e timp şi pentru altceva în afară de serviciu?

Sfîrşitul săptămînii începe, de obicei, cu o cină între prieteni. Când e timp frumos, îmi place mult riviera lacului Leman. Vizitez uneori oraşele Montreux, Vevey, care au un farmec aparte. Sînt pline de istorie - de exemplu, la Vevey se află bustul lui Mihai Eminescu. Vara sînt organizate multe festivaluri, cum ar fi Festivalul de Jaz de la Montreux sau festivalul de muzică clasică de la Verbier. În timpul verii, în măsura în care am timp liber, practic sporturi nautice pe lacul Leman.

Iarna la Geneva este extraordinar. Vacanţele mi le petrec la munte. Aproape în fiecare sîmbătă plecam cu prietenii dimineaţa la schi şi ne întorceam seara. Staţiunea de schi preferată este Zermatt, dar aceasta se află un pic mai departe – la vreo trei ore distanţă cu maşina.

În rest, mai călătoresc, mai citesc (de multe ori mi se întîmplă să-mi întrerup lectura cînd sună deşteptătorul dimineaţa - cartea mea preferată este „Путешествие дилетантов” de Bulat Okudjava (am citit-o de trei ori, trei ani de-a rîndul), mai merg la vreun concert, ca să pot să-mi diversific un pic ocupaţiile. Viaţa de noapte în Geneva nu este foarte activă. Totuşi, mai găsim cu prietenii cîte o discotecă. Ce e drept, mai rar.

Cum trebuie să arate soţia unui tînăr de succes, cu carieră bancară în Elveţia (portret interior şi exterior)?

Dacă insinuaţi că tînărul de succes, cu carieră bancară în Elveţia, sînt chiar eu, pot să vă spun că soţia mea va fi cea mai frumoasă şi cea mai deşteaptă, cea mai–cea mai dintre toate! Puteţi să mă credeţi, vă asigur!

Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon






* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău
+11°