VIP Magazin
18 Noiembrie 2019
Print
Print
Print
Print
Mihaela Rădulescu. Îmi place să fiu femeie
Decembrie 2005, Nr. 20-21

Mihaela Rădulescu. Îmi place să fiu femeie

Comentează   |   Cuprins

Frumoasă, inteligentă, firească, sclipitoare, impecabilă, aşa am cunoscut-o  pe Mihaela Rădulescu. O imagine cu totul alta decât ne prezintă, zi de zi, presa românească. A fost dificil să o fac pe jurnalista cu o jurnalistă pe care o respect şi o admir. Am vrut să aflu atâtea despre ea, încât nici nu am ştiut cu ce să încep. Recunosc, cel mai mult m-a uimit uşurinţa cu care a acceptat provocarea noastră.

Am aflat aproape totul despre tine. Şi despre kilograme, şi despre mărimea pantofului, şi despre numărul sutienelor, şi despre cum gândeşti... La câte scrie presa, parcă ai sta  toată ziua la taclale cu jurnaliştii. Sau, de unde le ştie lumea asta pe toate?

Nici pe departe! Doar că multe se scriu din bârfe sau pentru că mai aud câte ceva în emisiunile mele de radio sau de la televiziune. Foarte puţine sunt interviurile concrete şi pe acelea le acord cu toată sinceritatea. Eu n-am nimic de ascuns, dar am subiecte pe care nu-mi place să le dezbat în public, din decenţă sau din dorinţa de a avea şi câteva teritorii pe care să nu le împart decât cu familia mea. Dar, trebuie să admit, sunt un subiect care vinde bine, aşa că se scrie mereu despre mine.

Ce preţ are sau cu ce preţ ai obţinut firescul şi naturaleţea debordantă?

Cred că, pur şi simplu, nu pot fi altfel. Mi-au fost multe contestate, dar nu naturaleţea şi onestitatea. Nu cred că meseria de moderator, de om de televiziune se poate face altfel. Nu fac nici un efort spre a fi astfel, cred că mult mai mult se chinuie cei care au suflete înghesuite în propria răutate şi se străduiesc să pară “pâinea lui Dumnezeu”.  E plină lumea de astfel de oameni, de la televiziune, la politică, la show-biz şi chiar în lumea oamenilor obişnuiţi. Partea bună e că, la un moment dat, oamenii se prind de făcătură şi nu mai dau doi bani pe astfel de oameni.

Ne întrebăm şi te întrebăm cum e să ştii că mii de oameni care nu te cunosc personal, te adoră, aşteaptă cu nerăbdare orice emisiune a ta şi, la fel, alte persoane pe care nu le-ai întâlnit niciodată în viaţă te urăsc, te înjură, te bârfesc?

Cu prima categorie sunt foarte atentă, ei sunt oamenii pe care-i preţuiesc şi în care am încredere. Ceilalţi, din a doua categorie, îmi sunt indiferenţi, pentru că nu cred că trebuie să fac vreun efort spre a le schimba părerea. E dreptul lor şi e obsesia lor, mi-e milă de toţi cei care mă bârfesc, pentru că înseamnă că n-au altceva mai bun de făcut şi că nu sunt nişte oameni fericiţi. Ce om împlinit, ocupat şi inteligent are timp  sau chef să bârfească pe cineva pe care nu-l cunoaşte personal?!

Duminica este ziua pe care o petrecem în familie. Ce face familia ta în timpul când tu petreci duminica în familie cu alte milioane de români?

S-au obişnuit să-şi petreacă duminicile fără mine, aşa că fiecare îşi face programul lui. Soţul meu a ales să muncească duminica, pentru că a înţeles că noi nu putem avea niciodată o ....duminică în familie. Am mare noroc, cei care mă iubesc mă înţeleg şi-mi apreciază munca îmi asigură tot confortul psihic necesar pentru a fi în formă, asta pentru că şi eu le dau toată dragostea mea...

Este Mihaela Rădulescu vreodată „femeie de casă”?

Să nu credeţi că am uitat de unde am plecat! Chiar mi-e drag câteodată să fac o ciorbă bună, cu borş şi leuştean sau nişte pârjoale cu piure... Mi-e drag să-i calc o cămaşă soţului sau să-i spăl hăinuţele copilului... Fac curăţenie cu mare frenezie, dar recunosc că foarte rar mai apuc... Am un ritm de viaţă foarte dinamic şi am reuşit să ajung la un nivel la care prefer să se ocupe alţii de lucrurile astea, ca eu să pot sta cât mai mult cu Ayan, băiatul meu, sau să pot să-mi văd liniştită de munca mea. Am zilnic o emisiune în direct la radio Guerrilla, am o emisiune în direct la Antena 1 în fiecare duminică, scriu articole pentru diverse reviste, conduc o fundaţie pe care am înfiinţat-o recent, “Gala”, şi care ajută oamenii săraci sau familiile sinistrate, am şedinţe foto, dau interviuri, prezint evenimente artistice sau de caritate, fac filme documentare... Când aş putea să fiu, cu consecvenţă, o femeie de casă?!

După ani de muncă, ţi-a fost vreodată teamă că ai putea să pierzi tot ce ai câştigat? Şi nu mă refer la bani sau reputaţie, am vrea să aflăm ce anume ţi-e teamă că ai putea pierde într-o zi?

Singura teama reală este că aş putea pierde pe cineva foarte drag sau că mi-aş pierde sănătatea, restul nu mă interesează fundamental.

A existat vreodată, cu adevărat, o duşmănie între cele mai iubite prezentatoare tv din România?

Sincer, nu  direct. Adică nu ne-am întâlnit niciodată, faţă în faţă, ca să ne certăm de la ceva anume. Ne-am luat după unii sau alţii care ne întărâtau separat şi răspundeam ca două moldovence aprige. Abia acum, când Andreea a dorit să participe la campania mea, “Vedete pentru sinistraţi”, ne-am întâlnit, am stat de vorbă cu maturitate şi am dat mâna prieteneşte. Mă bucur sincer că am ajuns în acest punct şi cred că am dovedit amândouă că avem minte şi ne preţuim reciproc.

În ce măsură este o feministă femeia care a câştigat totul de una singură?

În nici o măsură nu-mi plac feministele, mai ales extremistele. Eu cred că bărbaţii ne sunt foarte necesari şi ne fac viaţa mult mai frumoasă, dacă avem norocul să-i găsim exact pe cei care ne corespund. E adevărat că mi-am construit de una singură multe în viaţă, dar nimic nu mi-a ieşit bine atunci când n-aveam lângă mine un bărbat deştept, care să mă iubească şi după care să mă topesc. Îmi place să fiu femeie, să fiu foarte feminină, dar nu feministă...

Prin ce cucereşte un bărbat o femeie deşteaptă?

Cu inteligenţă şi bune maniere, dar şi cu romantism, cel puţin aşa e la mine. Nu-mi plac mitocanii, nu suport lăudăroşii, nu mă atrage un bărbat murdar, neîngrijit şi nu-mi spune absolut nimic un bărbat fără umor, fără carismă, fără siguranţă de sine... Îmi plac bărbaţii puternici, dar sensibili... Greu de găsit, nu?

Şi o întrebare care ţi-a fost adresată, probabil, de câteva milioane de ori – care e cheia succesului tău?

Iubirea... Dacă n-aş avea pe cine să iubesc şi n-aş fi iubită, dacă n-aş avea liniştea pe care ţi-o dă o familie frumoasă, un copil sănătos, n-aş putea să fac nimic valoros, n-aş avea inspiraţie, n-aş avea putere de muncă, n-aş avea strălucire... Când ai aşa ceva, îţi merg toate din plin, cel puţin aşa e la mine.

Dacă nu ai fi avut norocul să te naşti femeie, ce ai fi regretat?

Zău că nu ştiu şi nu-mi place să răspund la întrebări ipotetice... Ca să glumesc, dacă aş fi fost bărbat, mi-ar fi părut rău să nu mă întâlnesc cu.... Mihaela Rădulescu !....

Îţi aminteşti cel mai mare vis al tău când erai adolescentă?

Sigur că da. Să emigrez în America! Între timp, am vizitat de multe ori America şi nu-mi mai doresc să emigrez, dar îmi place ţara asta, mă simt bine acolo, mai ales la New York. Un alt vis era să am o casă la curte, cu flori şi câini  - mi s-a împlinit, am o grădină de vis, pe care o îngrijesc numai eu şi am trei câini pe care-i ador. Şi-mi mai doream să scriu o carte...Asta nu mi s-a întâmplat. Încă... Şi-mi mai doream să ajung pe picioarele mele, să mă realizez într-un domeniu... Şi capitolul ăsta poate fi bifat, chiar cu mare mândrie...

Ai primit un cadou deosebit de Crăciun, care ţi-a rămas întipărit în memorie până astăzi?

Mi-am dorit, într-un an, să vad concertul de Anul Nou de la Viena, chiar din sală, nu la televizor. Şi am primit de un Crăciun, biletele la acest concert extraordinar... Din copilărie îmi doream asta...

Cum se sărbătoreşte Crăciunul în familia Mihaelei Rădulescu? Femeia este cea care creează atmosfera de sărbătoare într-o casă. Cum faci tu acest lucru?

Îmi place mult să ornez casa, dar numai după o curăţenie ca la carte. Pun muzică de Crăciun şi colinde, toată casa miroase a cozonaci şi alte bunătăţi şi, cel mai important, anulez orice program de muncă, ca să fiu cu totul şi cu totul a familiei. Bradul pe care-l împodobesc e în curte şi e mare şi-mi trebuie o scară lungă ca să ajung până-n vârf, iar când vine Moşul, întâi auzim clopoţeii, apoi  îl vedem pe geam cum pune cadourile sub brad şi apoi îl invităm în casă. În ultimii trei ani, la mine acasă se organizează seara de Crăciun pentru toţi prietenii noştri care au copii, pentru că am dovedit că suntem gazde bune şi toată lumea se simte minunat.

Adresează, te rugăm, un mesaj cititorilor noştri.

Le doresc să aibă parte de iubire şi să nu ezite s-o dăruiască mai departe, să facă mereu câte o faptă bună şi pentru cei mai nevoiaşi şi să le dea Domnu’ tihna de a avea o familie  fericită.

Liliana Popuşoi

Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon

Esti o femeie advarata si o mama idiala!!! Am toate cartile tale, ai un suflet mare. Bravo !!! Ma bucur ca exista asa femei ca tine.
leon   -  
08 Noiembrie 2012, 12:58
Sus ↑





* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău
+4°