VIP Magazin
21 Noiembrie 2019
Print
Print
Print
Print
Luciana Spînu. Tânăra privighetoare a folclorului naţional
Martie 2015, Nr. 127-128

Luciana Spînu. Tânăra privighetoare a folclorului naţional

Comentează   |   Cuprins

Un interpret de muzică populară are misiunea de a promova folclorul nu doar pentru sine, ci şi pentru memoria străbunilor, pentru cei care au creat şi perpetuat în timp valorile artistice ale neamului. Luciana Spînu, la începutul carierei sale artistice, vine să demonstreze acest respect pentru înaintaşii noştri, anume prin atitudine grijulie faţă de cântecul folcloric moldovenesc. Maestrul în artă și directorul artistic al Centrului Naţional de Conservare şi Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial, Oleg Volontir, care este şi producătorul Lucianei, are doar cuvinte de laudă pentru discipola sa: „Interpreta completează armonios repertoriul selectat cu multă grijă, prin maniera impecabilă de execuţie vocală şi mult suflet, fapt care o deosebeşte de mulţi tineri interpreţi. Luciana Spînu îşi înscrie numele cu mândrie pe canavaua patrimoniului cultural naţional, evidenţiind o dată în plus valoarea celei mai înalte expresii spirituale, cântecul folcloric”. (Text: Iuliana Mămăligă. Foto: Ion Savin. Locaţie: restaurantul „Popasul Dacilor”. Stilist: Aliona Celan)

Luciana, de ce te-ai apucat să cânţi muzică populară, și nu alt gen?

Folclorul nostru este o comoară încă nedescoperită, un diamant pe care nu toată lumea ştie să-l aprecieze îndeajuns. Prin muzica pe care o cânt și pentru că iubesc frumosul, am decis să promovez tezaurul naţional. Făcând asta, am o stare de bine greu de explicat, dar știu sigur că vine din necesitatea lăuntrică a sufletului meu. Muzica populară este viaţa mea şi mă inspiră în fiecare zi.

Când ai descoperit dragostea pentru muzică şi ce te-a motivat să urmezi viaţa de artist?

Dragostea mea pentru muzică vine din copilărie, de când mă ţin minte, şi am fost inspirată de părinţii mei, Dumitru şi Elena. Tatăl, fiind lăutar instrumentist, cânta la petrecerile şi sărbătorile din sat şi din împrejurimi, iar mama – înzestrată cu talent nativ, cântăreaţă amatoare, participa la toate sărbătorile săteşti şi raionale.

Împreună cu ei am făcut primii paşi în muzică şi tot ei m-au determinat să studiez muzica la Liceul Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu”.

La şcoală eram prezentă la toate festivităţile, debutul meu a fost în faţa consătenilor mei, care m-au ajutat să capăt încredere şi siguranţă pe scenă. Primul examen serios l-am susţinut în cadrul Concursului Internaţional de Interpretare Vocală „DELFIADA”, unde am obţinut Medalia de Aur. Ulterior, au urmat Premiul Mare al Festivalului-Concurs Naţional de Folclor „Cântă de răsună lunca” din Glodeni, 2012; premiul al II-lea al Festivalului-Concurs Naţional al Interpreţilor Cântecului Popular „Maria Drăgan”, 2012; Premiul Mare al Festivalului-Concurs de Poezie şi Cântec „Dumitru Matcovschi”, 2012; Premiul Mare la Festivalul-Concurs al Cântecului Moldovenesc „Satule, mândră grădină” din Bucecea, jud. Botoşani, România ş.a.

Că tot faci parte din generaţia tinerilor care mai doresc să păstreze valorile culturii naţionale, cum te simţi tu purtând responsabilitatea de a le promova în continuare?

În primul rând, mă simt responsabilă, dar și onorată. Din păcate, în perioada tehnologiilor avansate, puţini tineri apreciază folclorul, majoritatea preferând muzica modernă sau transformând folclorul autentic în muzică pentru distracţii. Or, eu anume asta urmăresc, să dezvolt adevăratul folclor.

Melodiile din repertoriul tău au o formă autentică, sunt neatinse de implicarea altor compozitori sau autori. Cum le-ai găsit şi de ce anume aceste creaţii vrei să le promovezi?

Unele melodii pe care le cânt le-am preluat din arhiva Centrului Naţional de Conservare şi Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial, altele din arhiva personală a producătorului meu, Oleg Volontir, culegeri de folclor, cât şi de la bătrânii păstrători de folclor autentic. Promovez aceste cântece deoarece sunt ale noastre, venite prin grai viu de la strămoşii noştri. Ele redau trăirile, sinceritatea, bunătatea, năzuinţele şi sufletul neamului. 3468822.jpg

Urmează să apari în cadrul unui eveniment foarte important atât pentru tine, cât și pentru cei care îţi apreciază munca. Despre ce este vorba?

Pe 28 aprilie 2015, la Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” voi susţine primul meu concert solo, în care îmi voi lansa și CD-ul. În cadrul acestui spectacol, voi cânta piese pe care deja le-am promovat, dar și cântece în premieră. În plus, voi fi susţinută şi de câţiva interpreţi remarcabili, afirmaţi.

Ce artiști de muzică populară din tot spaţiul românesc te inspiră?

Aş începe cu inegalabila Sofia Vicoveanca. Ea, pe parcursul întregii sale cariere artistice, a menţinut şi promovat verticalitatea privind repertoriul, maniera de interpretare şi portul popular. Dintre interpreţii din Republica Moldova, port un respect deosebit faţă de Ioana Căpraru şi Nicolae Glib, care îmi sunt o bună sursă de inspiraţie.

Avem multe tradiţii, obiceiuri, doine şi balade, piese vechi de o valoare inestimabilă. Care dintre acestea îţi sunt cele mai dragi?

Toate îmi sunt dragi şi le cânt din tot sufletul, însă cele mai apropiate îmi sunt cântecele lirice, de dor, de jale.

Ce viitor crezi că are folclorul nostru?

Totul depinde de noi, de interpreţi, muzicieni, folclorişti, de instituţiile statului şi nu în ultimul rând de starea spirituală a satului, unde ar fi normal să fie păstrate intacte tradiţiile şi obiceiurile. Avea dreptate L. Blaga când spunea că „veşnicia s-a născut la sat”. Fiecare dintre noi trebuie să păstreze şi să transmită în timp şi spaţiu valorile neamului nostru, care au fost lăsate din moşi-strămoşi. 

Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon






* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău
+4°