VIP Magazin
19 Noiembrie 2019
Print
Print
Print
Print
Lucia Berdos. Să fii ceea ce eşti
 Descarcă
Martie 2012, Nr. 95

Lucia Berdos. Să fii ceea ce eşti

Comentează   |   Cuprins

Muzeul de Istorie ne primeşte binevoitor. Ori că Lucia Berdos vine des pe aici cu cei trei copii ai săi, ori că este ea absolventă a facultăţii de istorie, nu avem nevoie de multe cercetări pentru a aranja şedinţa foto. Ne cunoaştem de mulţi ani şi avem toată încrederea în alegerea Luciei de stil şi a locului în care să se simtă bine, dar şi să o reprezinte. Pentru că ea nu face decât ceea ce simte.

Este patroana Salonului de frumuseţe „Cristis”, unul dintre cele mai de elită din capitală şi cine dacă nu ea ştie cel mai multe despre frumuseţe şi tendinţe? De un an şi ceva este implicată într-un nou proiect, la fel de frumos şi stilat, „Felicia Optic Center”, care a marcat un nou capitol în domeniul opticii şi fashion-ului la Chişinău. Dar, pe lângă toate aceste ocupaţii, este o mamă frumoasă, împlinită, fericită la ai săi 40 de ani. Iar acest minunat început de primăvară e încă un prilej de a vorbi despre lucruri frumoase şi eterne.

>> Lucia, apropo de cifre. Te-ai ciocnit de criza vârstei de 40 de ani? Cât de dureroasă a fost întâlnirea?
Cuvântul criză este un termen atât de des folosit în ultimul timp, încât a devenit ceva formal şi prea îi sperie pe toţi. După mine, viaţa se împarte în două. În prima parte facem multe lucruri automat, impuse de familie, şcoală, universitate, societate, multe sunt pentru că aşa trebuie să fie, studiile, căsătoria, angajarea la serviciu. În a doua jumătate, facem ceea ce am învăţat şi ceea ce vine din necesităţile interioare mai mult, pentru noi înşine, familie, societate, pentru ţară. A doua parte, de fapt, e mult mai interesantă, pentru că apar întrebările de ce fac asta, unde vreau să ajung… Iar atunci când se întâmplă trecerea de la prima jumătate la cealaltă, are loc şi o schimbare (pe care o putem numi şi criză). Întâlnirea cu vârsta nu este dureroasă dacă nu te temi de tine însuţi, căci e o întâlnire, în primul rând, cu un alt tu.

>> Fiind patroana unui salon de frumuseţe, este mai uşor să te menţii tânără şi frumoasă? Care este reţeta ta de frumuseţe?
Este mai uşor şi, totodată, mai greu. Mai uşor pentru că nu trebuie să-mi fac programare şi să alerg ca să nu întârzii. Glumesc. Mai dificil e faptul că timpul oricum trebuie planificat şi acesta mereu nu îţi ajunge. Cred că nimeni nu va înţelege cum poate o patroană a unui salon de frumuseţe să nu arate bine. Asta ar şifona şi imaginea produselor cu care lucrezi. Bine, la „Cristis” lucrăm cu cele mai eficiente. Secretul e simplu – procedurile iubesc disciplină, periodicitate şi un mod de viaţă sănătos.

>> Avem impresia că, în ultimele decenii, asistăm la un adevărat cult al tinereţii, al frumuseţii fragede sau al sexualităţii tinere. După ani buni în care a contat „bogăţia interioară şi spirituală”, acum contează mai mult tinereţea fizică şi cu toţii vrem să arătăm bine şi cu pielea fără riduri, chiar şi la acei 35 de ani. Tu ce părere ai despre toate acestea?
Tendinţele tot timpul vor rămâne tendinţe, sunt numai nişte direcţii de suprafaţă. Dacă îţi doreşti să pătrunzi în esenţă, atunci întotdeauna va conta bogăţia interioară şi cea spirituală. Altceva e că, în ultimii ani, s-a schimbat radical alimentaţia, stilul şi cultura mâncării. Ştim ce şi cu ce nu e bine de combinat, că e bine să ne abţinem, că trebuie să ne mişcăm şi să facem sport. Toate acestea, împreună cu noile tehnologii, îţi permit să arăţi mult mai bine decât arătau părinţii noştri la vârsta noastră. Desigur, nu trebuie să transformăm totul într-un cult, ca şi multe altele, e mai bine fără excese şi extremităţi.

>> Ce procedură de frumuseţe îşi doresc cel mai mult femeile care vin la „Cristis”?
Procedurile din salon le-aş clasifica în proceduri de necesitate, precum tunsul, vopsitul, coafatul; de relaxare - mă bucură faptul că tot mai multe persoane încep să înţeleagă că stresul nu trebuie acumulat; şi în proceduri şi tehnologii moderne, precum mezoterapia şi preparatele noi care, într-o mână profesionistă, sunt capabile să facă minuni. Cele din urmă reprezintă o mare invenţie în domeniul frumuseţii, cu mari perspective de dezvoltare. Şi probabil că sunt şi cele mai solicitate.

>> În curând veţi sărbători prima aniversare a „Felicia Optic Center”, unul dintre cele mai moderne şi dotate centre de optică din ţară. Prin ce te-a atras acest domeniu de afaceri?
„Felicia Optic Center” reprezintă un concept nou şi absolut inovativ pe piaţa Moldovei. Ne-am dorit un salon occidental, atât din punctul de vedere al asortimentului, cât şi al atmosferei. Inovaţie ar însemna stil, deservire, dar şi dotare. Avem două cabinete medicale pentru examinări oftalmologice, cu medici de înaltă calificare şi utilaj de ultimă oră, produs în Japonia. Prezentând acest proiect producătorilor mondiali, am reuşit să-i impresionăm şi să obţinem contracte directe cu liderii din domeniul opticii. Astfel, oferim clienţilor noştri nu doar cele mai noi colecţii ale celor mai renumite branduri, dar şi preţuri exclusive, de nivel european, şi nu exagerate, aşa cum deseori se întâmplă la noi.

>> De fapt, eşti una dintre ochelaristele celebre ale capitalei. Ai o pereche de ochelari preferată? Când şi cum au devenit ochelarii simpli un accesoriu atât de important al unei imagini stilate?
Vă mulţumesc pentru compliment. Probabil că domeniul de care te ocupi îţi dezvoltă în primul rând noi abilităţi sau cunoştinţe. Port de mulţi ani ochelari, dar numai odată cu deschiderea centrului am descoperit cât de mult poate o pereche nouă de ochelari să-ţi schimbe stilul, imaginea şi chiar dispoziţia! E un accesoriu puternic, necesar şi confortabil deopotrivă.
De aceea, schimbând un lucru aşa de banal, poţi crea o imagine absolut nouă. Mi-a plăcut mult această descoperire şi am hotărât să o împart cu alţii.

>> Încă mai este valabilă pentru noi zicala că întâmpinăm omul după haine şi-l petrecem după minte?
Din păcate, da. Dar poate că şi nu. De fapt, haina reprezintă mult personalitatea şi, probabil „spune” ceva până a începe discuţia sau în paralel cu ea. Dacă poţi „citi”, evident.

>> De multe ori, se întâmplă să fim mai calzi cu prietenii, de care nu ne leagă nicio legătură de sânge decât cu fraţii, surorile, familia. De ce ne este frică să fim mai iubitori cu cei de acasă?
Prieteni adevăraţi nu pot fi mulţi, iar relaţiile cu ei sunt de la egal la egal, de fapt, nimeni nu are atât de multe aşteptări şi obligaţii. Pentru mine familia este un lucru foarte cald şi intim. Îmi place că avem tradiţii de familie, îmi place că şi copiii mei iubesc aceste tradiţii şi adoră şi ei timpul petrecut împreună cu bunicii, părinţii, rudele apropiate. E adevărat că într-o familie există şi obligaţiuni, sarcini, aşteptări, părinţii văd în copii ceva ce vor să realizeze, dar, totodată, şi dragoste necondiţionată. Suntem cu totul altfel cu copiii noştri decât părinţii noştri cu noi, care nu prea obişnuiau să ne spună că ne iubesc, de exemplu. Or, generaţia noastră e un pic mai exteriorizată şi, în acelaşi timp, învăţăm foarte multe de la copiii noştri, care îţi spun la fiecare cinci minute că te iubesc.

>> Ce ai învăţat de la copiii tăi?
Cristian mă învaţă să fiu mai atentă, mai concretă, Felicia – să iubesc mai mult, să fiu gingaşă şi delicată, Delia – să fiu veselă şi să mă distrez. Învăţ de la ei încontinuu multe lucruri. Nu încetez să învăţ şi de la soţul meu, Dorian e un adevărat maestru în arta afacerilor. Fiind un bărbat foarte puternic, un diplomat înnăscut, foarte grijuliu şi responsabil, îmi generează mereu starea de femeie. Îl ador şi-i sunt recunoscătoare pentru tot ce îmi oferă.

>> Patricia Kaas spunea că oamenii sunt prea săraci spiritual ca să poată ţine lângă ei un singur om pentru toată viaţa, oamenii se plictisesc şi trec la alte relaţii ce le par interesante…
Dacă închei o relaţie „dând” puţin de greu şi preferi să o iei de la început cu altcineva, nu este exclus că vei ajunge din nou într-acelaşi punct. Cel mai uşor e să renunţi şi asta se întâmplă des, pentru că oamenii se concentrează prea mult asupra celuilalt, în loc să se concentreze asupra propriei persoane. Atunci când se întâmplă să te epuizezi şi apar crizele într-o relaţie, trebuie să ştii să le depăşeşti, pentru că, depăşindu-le, te dezvolţi, înţelegi de ce te-a durut, înveţi a ierta, a vedea necesităţile celuilalt. În acelaşi timp, devii mai bogat sufleteşte.

>> La voi pe ce se ţine căsnicia?
Cum se spune în zicala ceea? „Important e ca soţii să se uite în aceeaşi direcţie, dar nu unul la altul”.

>> Lucraţi în prezent la un nou proiect, cel al unui hotel. Există o necesitate de hoteluri în Chişinău sau voi credeţi că puteţi să oferiţi altceva?
Fiind la rândul nostru clienţi, simţim mai uşor ceea ce-şi doreşte clientul şi, din această cauză, ne dorim să aducem ultimele inovaţii şi în Chişinău. Probabil, hotelul vine dintr-o expresie sau dorinţă… estetică, rafinată, dacă vreţi. Am avut foarte puţin timp să mă gândesc de ce facem toate aceste lucruri, dar, până la urmă, cred că e vorba de ceva important, dragostea de ţară. Ştiu că sună patetic, dar dacă omul îşi iubeşte cu adevărat oraşul, ţara, nu va face afaceri de dragul afacerii. De fapt, una din regulile de bază în a câştiga bani este să-ţi placă ceea ce faci. Dorian este forţa motrice a acestui proiect. E un proiect de suflet, deosebit şi foarte interesant, la care colaborăm cu arhitecţi şi designeri italieni. Vedem hotelul ca pe ceva absolut nou şi unic, cu multe elemente naţionale, stilizate modern, şi cu obiecte de artă naţională. Sperăm că va fi o nouă carte de vizită pentru capitala noastră.

>> De ce l-aţi trimis pe Cristian la studii în Marea Britanie?
Pentru că America este prea departe (râde). Cristian a fost tot timpul pasionat de Marea Britanie, de mic copil mergea în fiecare vară la Londra, care-i devenise deja al doilea oraş natal. Alegerea ţării, a facultăţii şi universităţii a fost alegerea lui personală. Am avut posibilitatea de a simţi puţin mediul de acolo, de a vedea atitudinea profesorilor, colegilor, atmosfera –  un mediu absolut prietenos şi productiv. Şi distanţele nu mai sunt atât de lungi, pentru că există o aşa minune ca Skype-ul şi nu avem senzaţia că nu ne-am văzut de mult timp.

>> Ce afaceri şi cărui copil li s-ar potrivi?
Felicia zicea că nu ar fi împotrivă să studieze businessul hotelier, şi nu atât din perspectiva hotelului nostru, dar în general. I-ar plăcea. Cristian are tangenţe cu organizarea tuturor businessurilor, ne dă deja unele idei care ne plac. Dar şi el cere sfaturi pentru propriile proiecte. Delia este o fire destul de artistică, poate nici să nu facă business, dar e prea micuţă ca să facem nişte prognoze acum.

>> Modul sănătos de viaţă este un trend, o necesitate?
Un om modern trebuie să înţeleagă că modul sănătos de viaţă îi asigură în primul rând activitatea şi trebuie să găsim limbaj comun cu corpul, pentru ca el să ne ajute să realizăm ceea ce ne dorim. Fiind bolnav, nu poţi realiza multe. Fac yoga de câţiva ani şi mă simt foarte bine. Mişcarea şi alimentaţia corectă este o filozofie pe care o urmez. Pentru mine este foarte valoroasă convingerea că organismului trebuie să-i dai un pic de mâncare atunci când o cere, numai pentru a-i satisface necesitatea şi a putea merge mai departe. Eu nu mă ridic flămândă de la masă, sunt sătulă, dar, cu timpul, porţia asta devine tot mai mică. Mâncarea este un alt mod de a gusta viaţa, pe lângă sentimentele şi emoţiile noastre: omul care mănâncă cu plăcere simte viaţa cu plăcere, cei care refuză să mănânce refuză să trăiască viaţa din plin.

>> Care sunt lucrurile mici şi neînsemnate care te fac să te simţi bine?
Micul dejun dimineaţa, yoga şi meditaţia, o carte bună, un film interesant, pupicii înainte de grădiniţă, şcoală sau lucru, un mesaj ce exprimă o emoţie plăcută. Viaţa este foarte scurtă, trebuie să reuşeşti să spui tot ce ai de spus. Bine că ea ne grăbeşte, pentru că, altfel, am lăsa multe pentru altă viaţă.

>> Tu ce crezi, nu-şi asumă oare prea multe responsabilităţi femeia de astăzi?
E o temă foarte interesantă. Tot ce se întâmplă şi faptul cum sunt bărbaţii noştri e şi rezultatul comportamentului femeilor. Este important ca ele să-şi păstreze ocupaţiile feminine, pentru că femeia, căsătorindu-se, tinde să fie în rândurile bărbaţilor, acolo unde ei luptă între ei şi, deseori, doamnele pierd această luptă. Femeia poate câştiga teren doar dacă rămâne feminină, iar dacă, involuntar, îşi asumă calităţi bărbăteşti, va pierde duelul.

>> Tu ţi-ai împlinit visul vieţii?
Dacă nişte visuri copilăreşti legate de familie, soţ, copii, casă sunt împlinite, acum sunt mai importante visurile mature, de realizare, de regăsire. Îmi plac mult femeile noastre talentate, tot ce înseamnă creaţii de mână, îmi place să mă aflu printre femei, fapt care a dus poate la deschiderea salonului. Mi-aş dori să dezvolt cumva această direcţie - femeile, exprimându-şi creativitatea, echilibrează, de fapt, societatea. Sper că Dorian îmi va permite să deschid o paranteză ce ţine de un vis al nostru comun. Anul acesta, reţeaua de farmacii „Felicia” împlineşte 15 ani şi, cu ocazia acestei mici aniversări, ne-am dori să întemeiem o fundaţie. Aceasta se va numi tot „Felicia” şi va avea drept unul din scopuri susţinerea celor mai buni studenţi-farmacişti şi asigurarea lor cu un loc de muncă în reţea. Totodată, vom promova şi modul sănătos de viaţă. În plus, vom fi cointeresaţi să oferim un cadou oraşului restaurând un monument arhitectural într-o zonă pitorească a Chişinăului. Dar nu vreau să fug înaintea carului...

Interviu de Rodica Trofimov, Rodica Ciorănică. Fotografii: Veaceslav Sîrbu
Ţinută: Valentina Vidraşcu. Coafură şi machiaj: Tatiana Ţâmbaliuc şi Tatiana Moraru, Salonul „Cristis”
Locaţie: Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei. Mulţumim pentru sprijin.

Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon

Wow, foarte nobil
Victoria   -  
14 Aprilie 2012, 19:24
Sus ↑
imi place foarte mult acest interviu. este sincer si profund.
iris   -  
25 Martie 2014, 12:44
Sus ↑





* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău
+13°