VIP Magazin
Print
Print
Print
Print
Lorena & Dorin
Octombrie 2009, Nr. 66

Lorena & Dorin

Comentează   |   Cuprins

Lorena Bogza

Irezistibilă prezentatoare a emisiunii de analiză politică „În profunzime” de la PRO TV. Născută lîngă Iaşi. Ochii mari trădează un grad înalt de IQ. Bărbia proeminentă este proba unei forţe interioare de nezdruncinat. Singurul compromis pe care îl acceptă în raport cu admiratorii săi este să primească reţete de tratare a virozei. Refuză cu diplomaţie invitaţiile la cafea. Conduce un Citroen C3, negru, de ultimă generaţie. Pe plan profesional, manifestă un interes incurabil pentru evenimente politice. În plan privat, este bolnăvioară de shopping şi confort.
Vrea: un bărbat care să aibă grijă de ea. Nu vrea: să aibă singură grijă de ea.

Dorin Chirtoacă

Carismatic primar general de Chişinău. Născut la Chişinău. Felul simplu de a fi camuflează, la prima vedere, orgoliul şi încăpăţînarea moştenite din zodia Leului. Conduce un Opel roşu, cu o vechime de 16 ani. Dependent de neam, adevăr istoric şi primărie. Personaj incoruptibil şi antiglamour. A acceptat să pozeze pentru „VIP magazin” pentru că mai întîi a acceptat Lorena. Pentru aceasta şi-a rezervat o întreagă după amiază, lucru mai rar întîmplat în activitatea sa de primar general.
Vrea: o femeie care să se contopească cu grijile sale de partid şi primărie.
Nu vrea: o femeie care să se supere că vine tîrziu acasă.

Ziua unu.
Restaurant „Roata vremii”


Dl primar (de fiecare dată uit să pun şi „general”) apare exact la 22.40, cu întîrziere de o oră şi 40 de minute. Stabiliserăm să discutăm chestiuni legate de şedinţa foto şi interviu. Din prag, observăm că se risipeşte pe jos de oboseală, dar ne salută gentelmeneşte şi se aşează lîngă ea. Primul lucru pe care îl face este să comenteze, foarte familiar, ceva legat de o pasiune uşor vicioasă la care Lorena vrea să renunţe, dar nu suficient de mult. Nu reuşesc să-mi ascund zîmbetul. Ştiu la ce vă gîndiţi acum. Oamenii aceştia au o relaţie? Urmează să-i întreb. Sincer vorbind, la acest capitol o să-mi fie tare greu, chiar dacă fac meseria asta de 14 ani.

Între timp, cei doi se aventurează într-o discuţie aţoasă şi nu înţeleg dacă e ca în familie sau ca în emisiune...
Dorin:  Scuze că m-am reţinut mai mult la partid. Am analizat majorarea tarifelor la apă...
Lorena: Dar lumea se revoltă!
Dorin: Apa şi transportul se duc de rîpă dacă nu luăm măsuri.
Lorena: Da...

Ziua doi.  
Nobil Luxury Boutique Hotel
 


„Coperta” noastră e încîntată că de la View cafe&restaurantul panoramic al hotelului oraşul se vede altfel. Dl primar general nu avea idee de existenţa acestui loc „atît de potrivit pentru Lorena”. Fără nici un efort, intră ambii în rol şi trebuie să recunoaştem că fac (sau ar face) un cuplu tare drăguţ. Singurul lucru pe care nu-l înţelegem este că atunci cînd îl rugăm pe Dorin să-i şoptească Lorenei la ureche, el respinge toată lirica de dragoste şi-i spune „Tatăl nostru” şi ceva despre staţia de epurare. Mă rog, cu atîta lume în jur e probabil greu să te gîndeşti la altceva...

Muncim şase ore la poze. Nu e atît de mult, ţinînd cont de ideea că încă vreo trei jumătăţi de zile am probat cu Lorena toate rochiile posibile din magazinele oraşului. Pe la opt seara terminăm shootingul, umplem maşinile cu pantofii şi toaletele de lux folosite în fotografii, Lorena promite să se gîndească pînă mîine dacă vrea cu adevărat să se despartă de ele, pentru orice eventualitate, se mai înfăşoară o dată în blana Braschi negru-violet şi, cu un zîmbet în care încape toată tristeţea acestei lumi, nu uită să-i spună partenerului de copertă cît de mult şi-o doreşte.
Dorin: Da cît costă treaba asta?
Lorena: „Numai” 2700.
Dorin: 2700 de lei?
Lorena: Nu, de euro.
Dorin: Doamne fereşte, d-apoi o maşină costă atîta!
Schimbăm subiectul cu repeziciune, să nu se înţeleagă că cineva atentează la salariul de 5 mii de lei al primarului general. Mai ales că era doar o paranteză. Simplă şi nevinovată paranteză.
Ştie cineva dacă este un loc în oraşul acesta unde, la 9 seara, putem face un interviu fără ca Lorenei şi lui Dorin să li se ceară autografe?

O ora mai tîrziu.
Restaurantul „Roata vremii”


Revenim la locul „primei întîlniri” în această componenţă. Dorin îşi consultă telefonul şi constată că a pierdut vreo 50 de apeluri. Poate identifica doar ultimele 20... Dl Vremea bate de două ori din palme şi masa de trei locuri ni se umple repejor cu plăcinte, un ulcioraş cuminte cu vin roşu, ceapă, usturoi şi slăninuţă (la cererea fetelor), borş şi zeamă pentru dl primar. Nu am confundat nimic. Dorin cere un borş şi o zeamă. Borş la felul întîi, iar zeamă la felul doi. Femeile de la masă, adică eu şi Lorena, ne înfruptăm cu de toate. Deocamdată, nu prezentăm pericol public cu îngrăşatul. Şi… nici de pupat nu ne mai pupăm azi.

Despre fetiţa Lorena şi baieţelul Dorin


E trecut de nouă seara şi eu zic că e cam timpul să trecem la interviu… Dacă aţi avea copii şi seara, înainte de culcare, v-ar ruga să le spuneţi povestea de noapte bună, dar să fie despre voi, cum ar suna prima parte?
Lorena: Eu am avut o copilărie în care m-am format în mare parte singură, la cămin. Am plecat de acasă cînd eram încă mică, să învăţ la Iaşi. M-am jucat cu păpuşile mai mult la sărbători, le mai am şi acum acasă. Aproape noi... Acasă făceam ordine, dădeam cu var, cu vopsea. Indiferent cît de mică eram... Îmi puneam ceva sub picioare să ajung la aragaz şi găteam ca ai mei să aibă de mîncare atunci cînd se întorc de la serviciu.

Dorin: Aş începe de la rădăcinile familiei. Trebuie să ştim cine sîntem, prin ce a trecut această palmă de pămînt...  Şi despre cum am apărut şi eu în tot acest şir al vieţii. Pînă la vîrsta de 6 ani am crescut la bunici, la Coloniţa. Pe urmă, un an la grădiniţă. Apoi a urmat Liceul „Gh. Asachi”... Aveam majoritatea de 5, dar şi cîţiva de 4. La purtare aveam 2, din această cauză nu m-au primit în pionieri din prima, că eram obraznic. Nu le dădeam pace fetelor. Tatăl uneia era poliţist şi, la un moment dat, era să fiu luat cu duba de la şcoală. Aveam un rîs molipsitor, rîdeam foarte mult. Eu cu un coleg – Teodor – eram răutăţile clasei, din cauza noastră ne-au lăsat cîţiva profesori, că nu mai putea să aibă loc lecţia. Nişte mătuşi de-ale mele spuneau că nu-i nimic că rîd aşa mult, pentru că atunci cînd voi fi mare n-o să mai rîd, o să devin foarte serios…

Atunci cînd a avut loc renaşterea naţională, eu aveam 10 ani.  Abia începeam să înţeleg de ce noi trebuie să scriem cu grafie latină, ce s-a întîmplat cu unchiul Gheorghe care a fost închis pentru convingeri antisovietice şi anticomuniste, cum au fost implicaţi practic toţi ai mei, şi părinţii, şi unchii, în special Mihai şi Gheorghe Ghimpu, în lupta pentru eliberare naţională. În 1993, cînd am plecat la Iaşi, din start discuţia a fost că merg să fac carte pentru a mă întoarce şi a continua ceea ce au început ei.

Vorbiţi-mi despre părinţi. Cele mai importante lucruri.
Dorin: Mama Valentina şi tata Ion, ambii ingineri. Am un frate cu 5 ani mai mic – Lucian. Eu am crescut mai mult cu tata, frate-meu - mai mult cu mama. Pînă în clasa a noua eram peste tot cu tata, dar mai multe polemici, discuţii am avut cu mama. La caracter, îi seamăn ei. Ea a insistat să fac pianul, chiar dacă eu m-am supărat atunci, pentru că toţi băieţii făceau fotbal…
Lorena: Mama mea, Valeria, o femeie frumoasă, dezmierdată de tăticul Lăcrămioara, e contabilă, iar tata, Vasile, un bărbat prezentabil, era şef de atelier, avea în gestiune piese pentru maşini agricole. Am avut norocul să mă nasc într-o familie extrem de armonioasă, şi asta a contat foarte mult pentru caracterul meu.

Tata evita certurile, mama era mai aprigă... Şi eu am moştenit asta, dar ştiu să mă opresc, să mă stăpînesc, îmi dau seama dacă am greşit şi aştept scuze de la cei care greşesc. Tata era prietenul meu cel mai bun, el ştia că eu cîntam la chitară cînd eram la liceu. Mama a aflat şi s-a supărat foarte tare, pentru că „şi-a lăsat fata la liceu să înveţe, nu să-şi piardă timpul cu cîntări”.

…Tata a murit în somn, absolut neaşteptat, s-a culcat şi nu s-a mai trezit. După ce l-am pierdut, ne-am dus să-i luăm lucrurile de la serviciu. Sub sticla de pe masa lui am găsit bani pentru mine şi o foiţă pe care scria cît a adunat, cînd, pentru ce erau, ce avea el de gînd ca să fac eu cu banii ăia.

Tata a fost, cred, omul care m-a iubit cel mai mult. Cînd mi-e greu pe suflet îmi amintesc cum mă conducea la liceu la Iaşi şi cum plîngea cînd ne despărţeam, dar plîngea să nu-l văd eu. L-am pierdut acum 12 ani. Mama e cea care a făcut în aşa fel încît mie să nu-mi lipsească nimic. Acum sîntem cele mai bune prietene, ne povestim absolut orice şi ne pare rău că am pierdut timp preţios înainte.

Ea a suferit cînd ai decis să vii la Chişinău?
Lorena: Nu a vorbit un an de zile cu mine din cauza asta. Tata ştia, l-am anunţat după ce am ajuns aici. Au venit să mă vadă după trei ani. Eu stăteam la hotelul circului. În cea mai mică cameră de acolo, care nu avea baie, doar o chiuvetă. Mă duceam şi făceam duş în altă parte. Sîmbăta şi duminica mîncam lapte cu pîine, pentru că nu aveam bani să-mi cumpăr de mîncare. Dar atunci aveam cu 10 kg mai mult. Iar în cursul săptămînii mîncam de la colegii de la „Sport Turism”(primul meu loc de lucru), n-am să uit niciodată asta. Ei îmi aduceam tartine, iar eu eram profund mişcată de gestul lor.

De ce ai rămas aici, dacă era atît de greu? De ce nu te-ai întors acasă?
Lorena: Bună întrebare. Eu nu îmi doream chiar atît de mult, nu m-am gîndit că într-adevăr o să rămîn. A fost aşa... un pariu...

Cum au reacţionat părinţii cînd te-au vizitat prima oară?
Lorena: În primul rînd, tot hotelul ştia că vin părinţii mei. Artiştii de circ mi-au adus în cameră tot ce aveau mai bun de mîncare ca să-mi servesc părinţii. Vecinii mei de alături s-au mutat în altă parte ca să poată dormi ai mei. Tata, cînd s-a plimbat prin oraş, a fost foarte impresionat că nu rupe nimeni florile din grădina „Ştefan cel Mare”. Zicea: „Ia uite ce lalele frumoase, şi nimeni nu le rupe! Extraordinar!”.

Dorin, cînd erai în România, te-ai gîndit că o să te întorci la Chişinău şi o să ajungi atît de sus atît de repede?

Dorin: Eu ştiam că mă întorc acasă, nu ştiam exact cînd, nu ştiam ce anume am să fac. Pe atunci discutam cu unchiul Mihai cînd să mă întorc. Era 2003, şi el spunea: „Cine ştie... comuniştii ăştia... poate mai stai şi tu pînă s-or mai duce”. M-am gîndit totuşi că era potrivit să mă intorc atunci, am renunţat la activitatea de la „Surprize…” din Bucureşti şi am venit la Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din Chişinău. Mă bucur că am putut contribui şi eu să se ducă respectivii...

Aici am început să examinez situaţia, cu votul din 4 aprilie, cu toate celelalte. Aveam 27 de ani, era prima dată cînd, conform Codului Electoral, am avut posibilitatea să particip la dezbateri. Şi m-am gîndit că pot participa la aceste alegeri pentru a avea un start şi pentru a putea lansa o serie de idei noi, care, dacă n-or prinde din prima, or să prindă neapărat din a doua. Ştiam că există o şansă, dar nu o puteam evalua. Mi-am dat seama că trebuie să ajung, în cel mai bun caz, să depăşesc majoritatea candidaţilor pentru a fi în top 3. Aşa s-a şi întîmplat. A fost spulberat mitul neclintirii partidelor politice din Moldova de pe poziţiile pe care le aveau cucerite. Ceea ce m-a făcut să înţeleg că şansele cresc vertiginos. În decembrie 2005, am fost pe poziţia a doua după comunişti, iar în 2007, chiar de la începutul alegerilor, eram convinşi că o să cîştigăm.

Ora 22.00. De-ale primariei

Colegii mei te întreabă cît de mult v-aţi gîndit înainte de a dubla costul călătoriei în transportul public?
Dorin: Întotdeauna sînt grele deciziile de acest gen, dar cred că este corect să promovăm preţuri reale, adevărate, iar oamenii care nu pot plăti, să primească compensaţii la transport, aşa ca la căldură. Guvernul comunist trebuia s-o facă din 2001, pentru că protecţia socială înseamnă să dai ajutor direct oamenilor săraci, nu să subvenţionezi anumite instituţii de stat.

Pînă acum, oamenii de afaceri evaluau la sume fantastice semnătura primarului. 10 mii de euro, 20 de mii...
Dorin: Se ştie foarte clar că eu nu iau mită. Pe cei care mi-au propus i-am dat afară din birou. De cîteva ori s-a întîmplat. Niciodată nu m-am simţit atras de bani. Există nişte idealuri, restul contează mai puţin în raport cu ele. Nu poate să existe ceva care să mă zdruncine în această privinţă.

Ai 31 de ani şi n-ai un apartament, iar în momentul în care va trebui să întemeiezi o familie o să simţi asta...
Dorin: Acuma nu ar fi corect să mă plîng. Părinţii mei au un apartament cu 3 camere pe „Calea Ieşilor”, există o casă părintească la Coloniţa care are vreo 10 camere. Deci, spaţiul locativ nu e o problemă. Poate îmi iau o ipotecă. O să văd.

E ceva ce nu ai schimba pentru nimic în lume în Chişinău?
Dorin: Caracterul verde şi aerisit al oraşului, faptul că are bulevarde largi. Chiar le sînt recunoscător celor care au proiectat bulevarde largi. Oriunde am merge în lume, am constata că între blocurile din Chişinău este o distanţă generoasă. La fel şi pădurile şi parcurile pe care le avem... E bine să avem plămîni în oraş.

Ce surse financiare există pentru a începe să modernizăm Chişinăul?

Dorin: Din păcate, bugetul oraşului este 95% buget de cheltuieli curente, ceea ce nu e de acceptat într-o capitală ori în orice altă localitate, cheltuielile curente ar trebui să reprezinte nu mai mult de 50-60 la sută din buget, restul – pentru investiţii. Cîndva au fost aceşti bani, dar au fost luaţi în mod abuziv de către guvernul comunist - cam 500 de milioane lei pe an. Eu am propus şi am vorbit cu liderii Alianţei ca acei bani să fie realocaţi din 2010. Ca să revenim la un buget de investiţii.

Serafim Urechean ţi-a dat nişte sfaturi cînd ai preluat funcţia de primar?
Dorin: Da, dînsul mi-a spus atunci că cel mai mult voi fi deranjat de conflictele dintre vecini şi problemele mărunte. A avut dreptate. Mi-a atras atenţia să mă păzesc de persoanele care întrec măsura în ceea ce priveşte bunele intenţii.

Ce trăsături nu-ţi ajung ca primar?
Dorin: Nu le pot rezolva pe toate odată. E imposibil. Uneori sînt poate prea încăpăţînat, alteori poate analizez prea mult nişte lucruri. Pe de altă parte, dacă eşti dur şi nu ai pîrghii, rişti să devii isteric. Prefer să construiesc un sistem în care cei care muncesc să fie motivaţi să lucreze.

Mă miră că umbli cu maşinuţa ta veche şi roşie, în timp ce ai putea să te foloseşti de şofer şi maşina de serviciu.
Dorin: Cu numere RM, G, P? Nu ştiu... Şoferul nu este o problemă, am avut şi voi avea, este nevoie pentru organizarea mai bună a lucrului. Nu ţine de altceva. Bine, şi salariul şoferului m-a deranjat - 1500 de lei. Prea puţin pentru o persoană care trebuie să fie cu mine pînă la 12 noaptea, inclusiv sîmbăta şi duminica. Aş considera că e un abuz. Dar cînd lucrurile se vor aranja, voi revedea situaţia.

Te vei gîndi şi la o maşină mai bună?
Dorin: Pentru mine contează raportul preţ-calitate Şi un consum mic. Maşina mea are 16 ani, Opel Astra, CJC 442. Cînd am descifrat, mi-a ieşit: Chişinău, Jos Comuniştii, 4 ani în biroul 42, iar biroul 42 e cel al primarului general. Primar sînt din 2007, dar maşina o am din 2003, am adus-o eu din Germania, am dat pe ea 700 de euro, iar pînă acasă m-a costat 1,5 mii. Am trecut prin cinci campanii electorale cu ea. Am reparat-o de cîteva ori şi iar mi-i drag de ea cum mi-era de la început. Pe de altă parte am şi maşină de serviciu, de care, nu vă supăraţi, mai dă Doamne la toată lumea. Toyota Camry, cu motor de 3,5 litri, cumpărată pe timpul lui Iordan. Plus că mai este şi un BMW 740, cu televizor şi toate opţiunile.

Lorena, tu tot după aceste criterii ţi-ai ales maşina?
Lorena: Nu, nu m-am gîndit nici cît consumă, nici cît costă. Maşina mea mi se potriveşte, e mică, o pot parca oriunde. Un prieten (care e chiar aici, lîngă mine, şi ţine cont de raportul preţ-calitate) zice că nu merită banii, dar mie îmi place.

Ora 23.00. De-ale „profunzimii”

Lorena, tu cum ai reuşit să înveţi limba rusă?
Lorena: Sînt foarte ok în raport cu limba rusă. Am învăţat-o după ureche. Nu ştiu să scriu, dar citesc, ce-i drept, cu voce, ca să mă conving că am pus accentul corect. Gramatical, vorbesc destul de corect, accentul e nostim însă.

Dar ai accepta să te măriţi cu un vorbitor de rusă?
Lorena: Dar nu am nici o problemă, ce contează naţionalitatea...
Dorin: Principalu’ om să şie...
Lorena: Corect. Nu m-a deranjat niciodată că se vorbeşte cu mine în rusă. Mă deranjează atunci cînd merg la magazin şi vînzătoarea nu înţelege cuvîntul „pîine”, de exemplu.

Uneori, emisiunea ta a avut şi divagaţii sentimentale. După tine, care politician plînge mai frumos?
Lorena: Fără îndoială, Iurie Roşca. Au plîns doi în total – Vladimir Voronin şi Iurie Roşca. Doi din cei care s-au văzut la televizor. Dar Voronin chiar m-a impresionat. El a fost sincer şi firesc, la faza aceea cu îngheţata. Roşca a plîns mai chinuit nu ştiu cum…

Este sau nu „În Profunzime” un proiect expirat? Tu cum simţi?
Lorena: Sincer, toată viaţa mea mi-am dorit să fac o emisiune despre gătit. Dar, dacă e să vorbim serios, îmi doresc o altă emisiune, un talk-show politic cu public.
Dorin: ... în care politicienii să gătească.
Lorena: Contează să fie dezbătute subiecte interesante şi să reflecte toate punctele de vedere.

Acum, cu schimbarea guvernării, sper să-ţi fie mai uşor şi cu invitaţii.
Lorena: Cred că din acest moment vor fi omniprezenţi comuniştii, iar ceilalţi sper să nu vină timpul să-i rog şi ei să-mi spună că nu le dă voie dl Chirtoacă sau dl Filat.
Dorin: Eu cred că această emisiune trebuia să fie inventată, dacă nu ar fi existat. E singurul talk-show politic de la televiziune, în care problemele pot fi reflectate din toate punctele de vedere. A încercat Mircea Surdu, la Moldova 1, dar a avut cenzură, s-a încercat la Eu TV, dar a ieşit o parodie, iar la NIT e culmea jurnalismului - un deputat comunist invită alţi deputaţi comunişti... Deci, practic, singura emisiune e la PRO TV. Lorena ştie cum să o facă şi ştie cum să fie corectă. Să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului.

Ce schimbări majore aştepţi să se producă odată cu noua guvernare?

Lorena: Nu am aşteptări majore, am aşteptări fireşti. Vreau să am acces la informaţii de ordin public, vreau ca aleşii poporului să vină şi să le spună oamenilor cu ce se ocupă... Mai vreau să reuşesc să mă reconstruiesc, la fel ca mulţi alţii care au fost mutilaţi în această perioadă.

Ora 24.00. Înca oleaca...

Voi sînteţi doi oameni foarte populari. Cum resimţiţi pe pielea voastră această popularitate şi ce credeţi despre fraza „totu-i trecător”.
Lorena: Sigur că totul este trecător. Nu cred că e cel mai greu să ajungi om cunoscut, mai dificil e să te menţii. Îmi place cînd mă opreşte lumea pe stradă şi mă salută, îmi spune ce crede despre ceea ce fac. Sau, trebuie să recunosc că am fost impresionată cînd am primit tot felul de reţete pentru tratarea răcelii după ce am ieşit bolnavă la o emisiune. Dar e şi obositor. Tot timpul trebuie să fii cu ochii în patru, nu poţi să-ţi aparţii numai ţie... Uneori îmi doresc să fiu necunoscută, femeie cu bărbat, cu copil, care iese seara în curtea blocului să mai bîrfească cu vecina.
Dorin: Eu nu aş spune că sînt popular. Poate este vorba de un început…. În politică, popular înseamnă să fii ca Bill Clinton în America. Chiar şi după cel de-al doilea mandat, l-ar fi cîştigat cu uşurinţă şi pe al treilea, dacă i-ar fi permis legea. Asta înseamnă popularitate. Eu mi-aş dori ca popularitatea mea, dacă o voi avea vreodată, să se transforme în respect, vorba dlui Ghimpu, să rămînă tot timpul loc de bună ziua.

Ce relaţii aveţi cu admiratorii (admiratoarele) care vă trimit sms-uri de amor? Ştiu că Lorena este foarte activă pe „odnoklassniki” şi pe „facebook”.
Lorena: Da, sînt. Am mesaje de genul - cînd ieşim la o cafea, îmi place de tine, eşti o frumoasă, eşti o deşteaptă... Mulţumesc pentru aprecieri, dar nu accept să ies în oraş cu oameni pe care nu îi cunosc. Dacă cineva are o problemă pe care PRO TV ar putea-o ilustra, atunci sînt de găsit la birou.
Dorin: Eu nu sînt nicăieri. Nu ştiu cine este pe site-urile astea în locul meu. Nu am cont şi niciodată nu am deschis. Timpul şi problemele nu-mi permit.

Dorin, tu te identifici cu politicianul supercorect. Zi despre tine ceva ce nu ne aşteptăm să auzim, uimeşte-ne, poate ai fumat vreodată cînepă, nu ştiu...
Dorin: Cînepă nu am fumat, numai ţigări, la plesneală. Mai încalc nişte reguli, că nu sînt perfect. Aşa se întîmplă, aşa e viaţa. Pot uneori să fiu absurd. Cînd mă apucă, pot ajunge să mă cert pînă la prostie pentru promovarea unei idei. Şi, deseori, nu recunosc că ajung la extreme.

Ai pierdut ceva din cauza asta?
Dorin: Da, am pierdut... Am pierdut şi relaţii de prietenie, şi încredere.

Aţi fost pe punctul de a cere mîna unei femei şi, respectiv, de a accepta o cerere în căsătorie?
Dorin: Au fost situaţii cînd eram pe punctul să...
Lorena: Mie mi s-a cerut mîna de cîteva ori. Prima oară am refuzat pentru că nu am putut să plec de aici şi să mă stabilesc în altă parte. Pînă în acest moment, cel puţin, consider că am luat o decizie corectă. Rămîne să văd. După aceea s-a întîmplat că propunerea a venit prea tîrziu, iar altă dată nu am considerat că sîntem potriviţi...

Credeţi în noţiuni ca „sensul vieţii”?
Lorena: Cred că venim pe pămînt cu o anumită destinaţie. Şi mai cred că trebuie să te afli în locul potrivit, la momentul potrivit.
Dorin: Fiecare pînă la urmă este stăpînul propriului destin. La mine, una este viaţa dedicată luptei pentru dreptate, adevăr, continuarea a ceea ce au început înaintaşii noştri, şi a doua parte este viaţa personală. Însă ce şi cum va fi aici, încă nu ştiu. Poate de gîndit, mă gîndesc mai mult la asta, dar fac mai puţin.

Voi doi cum v-aţi cunoscut?
Dorin: 2005, podul de la Vadul lui Vodă, la un moment dat, după ani de linişte, unul dintre pacificatori a scos Kalashnikov-ul şi a început să tragă în aer. Eu am mers acolo cu dl Ştefan Urîtu de la Comitetul Helsinki. Apoi a venit şi PRO TV, cu Lorena pe post de reporter.

Ţi-a luat un interviu?
Lorena: Nu puteam să-i iau dumnealui interviu că era înainte de turul doi al alegerilor pentru primărie, era candidat şi nu puteam. Dar mi-a dăruit unul dintre cartuşele care fuseseră trase (ori cum se mai numeşte ceea ce cade după ce se deschide focul). Îl am şi acum.

Nu vreţi să trecem la subiectul cel mai curios pentru care oamenii aceştia citesc interviul cu voi? Se vorbeşte de o relaţie...
Lorena: Da... cea mai interesantă întrebare...
Dorin: Ne-au întrebat mai mulţi, şi presa...

Şi dacă ar fi, care ar fi problema? Probabil că o emisiune cu voi doi ar fi ca o seară de luni în familie... Lorena, ţi-e frică să-ţi pierzi credibilitatea?
Lorena: Nu văd nici o legătură între a avea o relaţie şi a ne pierde credibilitatea...

Haideţi s-o luăm altfel. Eu vă propun să ne imaginăm nişte lucruri... Dorin, îţi imaginezi cum ar fi să stai cu Lorena la o cină romantică?
Dorin: Ce-i cu voi, măi?
Lorena: Dorin nu prea are treabă cu cinele romantice. Mie, în schimb, îmi plac. Dar nu cu oricine, sigur. Cu bărbatul care să aibă grijă de mine, care ştie să mă aprecieze şi să aprecieze ceea ce fac... Important e că el există.

Mi-ai zis odată la emisiunea „VIP magazin” că Dorin este o candidatură posibilă.
Lorena: Am zis doar că este o candidatură...
Dorin: ... foarte bună...
Lorena: Nu, nu, demnă de luat în seamă, ceva de genul ăsta. În general, cred că am dreptul la un pic de intimitate, de viaţă privată, şi mă gîndesc că puţinele lucruri din această viaţă privată trebuie să le păstrez doar pentru mine...

Dorin, ce fel de femeie îţi doreşti alături?
Dorin: Una care trăieşte şi respiră cu lucrurile pe care le fac în calitatea mea de primar sau membru al Partidului Liberal. Deşi, din punct de vedere psihologic, presupun că să aştepţi pînă la miezul nopţii şi după, în fiecare zi, plus la asta, să fii un burete care absoarbe toată energia negativă acumulată la serviciu, este greu...

Lorena, tu ai putea să pregăteşti o cină, să calci cămăşi, să duci cafeaua omului iubit?
Lorena: Mie chiar îmi place să am grijă de cineva. Şi gătesc cu plăcere, şi mă trezesc dimineaţa să calc cămaşa, dacă nu am reuşit seara. Şi aduc cafeaua în pat, deşi cred că ar trebui să mi se aducă mie...

Dorin, tu ai putea să te bagi sub capota maşinii femeii tale, dacă îi scîrţîe ceva sau curge uleiul? Am remarcat că te pricepi.
Dorin: Dacă trebuie, aş găsi timp pentru asta. Că ziua, că noaptea, că sîmbăta, că duminica. Chiar cu preţul unor abateri de la program, aş găsi.

Pînă la urmă, care ar fi cel mai mare neajuns al unei femei sau bărbat?
Dorin: Insistenţa, cicălirea.
Lorena: Infidelitatea.

Şi virtutea?
Dorin: Ataşamentul, devotamentul, atunci cînd doi oameni se contopesc indiferent ce s-ar întîmpla... Eu ştiu cum o să răspundă Lorena la întrebarea asta: „Fidelitatea”.
Lorena: Nu, greşeşti. Capacitatea de a deveni umăr. Şi  de a fi acolo cînd este nevoie.

Dorin, ai putea veni la vreme acasă dacă ai avea o relaţie serioasă?
Dorin: Of, cum să vă spun? Ştiţi cum sînt eu? Cu cît cineva mai devreme mă aşteaptă, cu atît mai mare e probabilitatea că o să vin mai tîrziu. Cu cît mai tîrziu mă aşteaptă, cu atît e mai mare probabilitatea să vin mai devreme. Aşa s-au aşezat lucrurile. Adică, în momentul în care te întreabă cînd vii, parcă te apasă, te presează şi faci invers. Iar dacă-ţi spune că poţi sta şi cu lunile, vrei s-o contrazici.

De fapt, acest principiu funcţionează în toate situaţiile... Şi totuşi, v-aţi cunoscut mai mult decît pe pod şi la dezbateri la PRO TV, nu? V-a mai văzut lumea luînd masa în oraş...
Lorena: De mai multe ori...
Dorin: Vă rog să daţi şi textul la cenzurat!

Şi nu aveţi chiar nimic în comun?
Lorena: Am spus mai sus – avem foarte multe lucruri în comun.

Aceleaşi filme preferate, de exemplu?
Lorena: Îmi plac filmele de suflet... Am rămas la „Parfum de femeie”, „Oraşul Îngerilor”, „Pretty Women”.
Dorin: Eu am rămas la „D’Artagnan şi cei trei muşchetari”, în varianta sovietică, „Contele de Monte Cristo”, „Gladiatorul”, mai nou, „A beautiful mind”, filmele istorice româneşti.

Îmi vorbiţi despre filme de suflet, în care învinge dragostea. Voi vă imaginaţi viaţa fără dragoste?
Lorena: Eu nu.
Dorin: Nu.

Mă gîndesc cum peste 20 de ani, va veni dl politician Dorin Chirtoacă la domiciliu, unde nevasta lui îl va aştepta fără să-l deranjeze cu telefoane de ce nu vii, care se va contopi cu lumea lui şi viaţa lui de partid, care nu va face scandal şi care îl va iubi necondiţionat....
Lorena: Nu, sigur peste 20 de ani nu-l va mai deranja... se va obişnui deja...
Dorin: Ştiu sigur că nu aş accepta să chinui un om.
Lorena: Important e ca ambii să fie pe aceeaşi lungime de undă...

Voi aţi întîlnit marea dragoste, aţi trăit vreodată acea poveste care nu se uită niciodată?
Dorin: Dragostea asta e un sentiment aşa de complicat că nu mai înţelegi. Ţi se înmoaie genunchii la un moment dat şi ăsta e doar începutul. Dar dacă am întîlnit marea dragoste, vom afla cînd o să ieşim la pensie. Sau înainte de a muri. Aşa cred eu.
Lorena: El crede că viaţa lui se opreşte odată cu pensia. Nu înţeleg de ce dl primar nu s-ar putea îndrăgosti şi după pensie?
Dorin: Cea mai mare iubire e prima, probabil. Atunci e un elan aşa, nemărginit. Eu am fost îndrăgostit de o colegă de clasă. Mă uitam la telefon şi aşteptam să mă sune. Aşteptam cu orele, cu zilele, cu săptămînile, cu lunile.
Lorena: Pentru mine cea mai mare dragoste e cea pe care o trăiesc. Nici prima, nici a doua, nici a treia. Cea pe care o trăiesc acum.

Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon

interesant articol, dar enigma tot enigma ramine...
Nia   -  
19 Ianuarie 2010, 11:22
Sus ↑
principalul e ca sunt interesaţi de politica..............
Victoria   -  
19 Ianuarie 2010, 23:42
Sus ↑
Sinteti frumosi si destepti. Si va sade bine impreuna. Un cuplu frumos si interesant
igor   -  
29 Ianuarie 2010, 14:20
Sus ↑
Am citit cu mare placere si interes acest interviu..... este foarte bun din mai multe puncte de vedere.... tehnika realizarii, intrebarile interesante si bine structurate.
Cred ca atmosfera in care a fost realizat a fost una placuta si familiara..... niste oameni placuti si carismatici.
Am remarcat ca dl. primar general :) are un simt al umorului destul de dezvoltat, doar ca rar il divulga. BRAVO tuturor!!!!
taina   -  
29 Ianuarie 2010, 16:07
Sus ↑
si totusi astia doi nu prea dau pe fata faptul ca-s impreuna, asteptam sa ne zica mai multe chestii de "inima albastra" ;))
imi place simplitatea lui Dorin, e tare dragut !!!
respect.
evrica   -  
30 Ianuarie 2010, 10:54
Sus ↑
STIMATE DORIN CHIRTOACA, familia mea si tot neamul meu va iubeste, va stimeaza ,va invidiaza in sens pozitiv, pentru eruditie ,rabdare, cu alde ala laguta , pentru verticalitatea pe care ati demonstrat-o de atitea ori cind ati fost improscat cu noroi de
COTLAU L.   -  
14 Februarie 2010, 13:10
Sus ↑
sunteti niste oameni foarte dragutii!!!!
succese mari pe viitor sh nu uita sh de noi :d
inima singuratika   -  
16 Februarie 2010, 17:13
Sus ↑
Sanatate,D-lui primar de Chisinau, demult capitala n-a avut asa un primar reusit,cumsecade, bravo lui. Sanatate parintilor care au crescut asa un baiat ,mindria noastra , a moldovenilor . Plecaciune in fata mamei lui,care pote il vede rar din cauza treburilor din oras, Sa-i aiba Domnu in paza ! Ar fi bine si la Balti sa apara un astfel de primar . AUUU , tara ,mai naste un primar vrednic pentru capitala de nord a Moldovei ! Sintem in asteptare..........
Balteanca   -  
17 Februarie 2010, 20:21
Sus ↑
Mă voi referi doar la conceptul dlui primar de Chișinău vs de femeia ideală, desigur suntem liberi în opinii, totuși cred e prea narcisiac și egoist să pretinzi unei femei, mai ales eventuale soții, să se ”muleze” pe niște doleanțe străine, să se execute întocmai ca un soldat de regiment, or, soția e și ea o personalitate! Prietenia presupune numaidecât egalitate, iar dragostea fără respectarea principiilor partenerului și autodăruire reciprocă se ofilește. Domnule primar, nu uitați, femeile sunt deprinse să fie flori și nu ”burete” al vreunui ambâț de partid, fie el și Liberal! Succese în dragoste!
Elena Harpailă, Bălți   -  
18 Februarie 2010, 10:54
Sus ↑
Calitatile si sentimentele femenine nu oricine poate sa inteleaga,adevarat!
arcadie   -  
19 Februarie 2010, 15:32
Sus ↑
Domnule primar de ce in acest komentariu nu ati dat de inteles ka sunteti impreuna ku Lorena Logza?
r.g   -  
21 Februarie 2010, 18:57
Sus ↑
Am citit si am primit o placere sa stiti ca sinteti draguti , va simpatizez pe ambii si va doresc putere si realizari de serviciu ... si nu numai ... Sinteti o pereche frumoasa ...
LARISA, Chisinau   -  
23 Martie 2010, 15:24
Sus ↑
Sinteti simpatici ... succese ...
LARISA   -  
23 Martie 2010, 15:51
Sus ↑
CAIF
CIUCIUM MIHAI   -  
10 Aprilie 2010, 22:04
Sus ↑
interesant interviu. cititorii asemeni unor spectatori is pentru aceea ca Dorin si Lorena sa formeze un cuplu de familie. intr-un cias bun!
lidia,drochia   -  
18 Aprilie 2010, 13:36
Sus ↑
intr-un cias bun cuplul Dorin si Lorena! sunteti minunat de frumosi si la chip si lavorba.
lidia,drochia   -  
18 Aprilie 2010, 13:40
Sus ↑
asa si nu am inteles,ei sunt impreuna sau ba?ocoliri si ocoliri....
valentina   -  
28 Aprilie 2010, 17:39
Sus ↑
nota 10!!!
elle   -  
09 Mai 2010, 01:46
Sus ↑
MAI MAI MAI ,,,,,,,,,,,,,,,,,,
VICTORIA LICOVET   -  
18 Mai 2010, 10:15
Sus ↑
intr-o femeie ca Lorena nu poti sa nu te indragostesti,insa iubirea e atunci cind cei doi privesc in aceeiasi directie si nu unul la altul.Deacea unii se irosesc in incercari fara ca sa cunoasca vreo data esenta adevaratei iubiri.
lucia   -  
12 August 2010, 13:10
Sus ↑
Interesant articol, chiar mi-a făcut plăcere să-l citesc, dar ați cam fugit de unele răspunsuri, dar vă înțeleg...sa fii popular este uneori chiar dificil și plictisitor, cred eu! Baftă multă!!!
Nuța   -  
29 August 2010, 15:22
Sus ↑
foarte interesant si frumos articol.
aura   -  
01 Septembrie 2010, 00:37
Sus ↑
Pyr si simplu deosebiti!!!Calitatile ce le au impreuna fac un Intreg!!!
Albina   -  
19 Septembrie 2010, 00:07
Sus ↑
stupid şi naiv...
eu   -  
21 Octombrie 2010, 14:29
Sus ↑
Mai mare placerea kind ma uit la ei doi!!!
VASN   -  
02 Decembrie 2010, 22:09
Sus ↑
Lorena ii directa, dar Dorin cam fuge de detalii..., dar... nu inteleg ce o intind ei cu relatia? Sper ca in viitorul foarte apropiat VIP-ul sa vina cu poze de la nunta.
cristina   -  
27 Decembrie 2010, 17:48
Sus ↑
Frumosi, inteligenti, dar d-nul primar o cam intinde..., sper ca in viitorul foarte apropiat VIP-ul sa vina cu fotografii de la nunta...
cristina   -  
27 Decembrie 2010, 17:50
Sus ↑
Lorena desteapta si draguta!!!!Domnul primar fie el si destept dar nu-l mai vrem...
chisinau   -  
10 Iunie 2011, 16:27
Sus ↑
Dorine, stii cum se spune ca "what you see is what you get" asa ca curaj baiete daca-ti place fata si nu uita ca nici copiii nu se fac la orice virsta :)
MLT   -  
22 Ianuarie 2012, 00:33
Sus ↑
sunteti tineri si frumosi,nu asteptati pensia.dati sa jucam la nunta din basaraia.
ana   -  
27 Februarie 2012, 17:12
Sus ↑
Va priviti dragut...Ramine un Multi Ani traiasca,Domnul sa va pazeasca prin cununie in vesnicie!!!
Eugenia Dulgheru   -  
11 Iulie 2013, 00:10
Sus ↑





* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău