VIP Magazin
17 Noiembrie 2019
Print
Print
Print
Print
Lars Nyberg. Şeful de la TeliaSonera
Aprilie 2010, Nr. 72

Lars Nyberg. Şeful de la TeliaSonera

Comentează   |   Cuprins

S-a născut în Suedia, Ţara Tehnologiilor, şi avea telefon mobil încă cu 30 de ani în urmă, când moldovenii abia îşi instalau linii de telefonie fixă prin sate. Ştie a ghida oamenii. Ştie cum se cucereşte o piaţă într-o ţară bogată, dar şi în una în curs de dezvoltare. Iar visele sale, ale unui om care dirijează comunicarea în 20 de ţări ale lumii, sunt de cuceritor al simpatiilor clienţilor. Ar fi fericit dacă, în doi ani, grupul de telecomunicaţii TeliaSonera ar fi recunoscut în calitate de lider mondial cu cel mai înalt nivel de calitate a serviciilor şi deservire a clienţilor. Este şeful şefilor de la Moldcell, unde TeliaSonera este acţionar majoritar. „VIP magazin” a intrat pentru o oră în lumea lui Lars Nyberg. Iată cum este ea, relatată chiar de personajul principal…

Nume: Lars Gunnar Nyberg
Funcţie: preşedinte şi director executiv general al Grupului de telecomunicaţii TeliaSonera
Data şi locul naşterii: 7 decembrie 1951, Enskede, Stockholm, Suedia
Studii: Universitatea din Stockholm, Business şi administrarea afacerilor (1970)
Stare civilă: căsătorit, 6 copii

„TeliaSonera pe scurt”
- TeliaSonera este unul din cele mai influente grupuri internaţionale de telecomunicaţii, lider în regiunile Nordice şi Baltice cu poziţii ferme în Eurasia, inclusiv Rusia (Megafon), Turcia (Turkcell) şi Spania.
- Serviciile TeliaSonera sunt accesibile la circa 460 milioane oameni.
-La finele lui 2009, împreună cu companiile asociate, oferea servicii de comunicare unui număr de 147,5 milioane abonaţi din 20 de ţări ale lumii.
- Volumul net de vânzări pentru 2009 constituie circa 14,3 miliarde dolari SUA.  
- Numărul angajaţilor TeliaSonera urcă la 30.000.
- Acţiunile TeliaSonera sunt listate la bursele de valori din Stockholm şi Helsinki (NASDAQ OMX).
- Cei mai mari acţionari sunt: statul Suediei cu 37,3% acţiuni şi respectiv drepturi de vot şi statul Finlandei cu 13,7%.
- Valoarea de piaţă constituie cca. 33 miliarde dolari SUA (mijl. martie 2010).
- Pentru informaţii adiţionale despre TeliaSonera, vizitaţi www.teliasonera.com



>> Sunt suedez şi îmi plac tehnologiile, deşi e puţin spus că îmi plac. Lumea lor mă fascinează.

>> Nu am avut niciun mare vis, la care să fiu nevoit să renunţ în timp. Din punctul ăsta de vedere, sunt un om norocos. Am avut o aspiraţie – să devin preşedinte al unei companii mari. Când eram mic, vroiam să fiu boss la Volvo, dar viaţa a făcut să-mi împlinesc acest vis cu TeliaSonera, întorsătură pe care nu o regret câtuşi de puţin.  

>> Ziua mea standard de lucru durează 8-9 ore, la fel ca la majoritatea oamenilor. În realitate, muncesc non-stop, pentru că fiecare minut mă gândesc la tot ce înseamnă “Lumea TeliaSonera”, chiar şi în concediu.

>> Familia mea, bineînţeles, nu este încântată de acest lucru, dar mă încurajează şi mă susţine.

>> Oamenii cu care lucrez sunt la fel ca şi mine, cu aceeaşi atitudine şi abordare. Îmi place munca mea, iar atunci când îţi place ce faci, te gândeşti la asta mereu.  

>> Prefer să privesc spre viitor, nu în trecut. Sunt foarte mândru de ceea ce am realizat la TeliaSonera în ultimii doi ani şi jumătate. Încercăm să aducem mai aproape de „familie” subdiviziunea grupului care se numeşte Eurasia, din care face parte şi Moldova. Suntem preocupaţi să aflăm ce simt oamenii în raport cu ofertele, serviciile noastre. Îi întrebăm cu regularitate şi numim acest proces „estimarea angajamentului angajaţilor”. Incredibil, dar am sporit scorul implicării angajaţilor de la 65 la 68 de puncte, iar în Eurasia – la 88. Sunt mândru de asta. Dacă ţinem cont şi de rezultatele financiare obţinute, bineînţeles că suntem foarte mulţumiţi.

>> Ca şi lider al unei instituţii, în primul rând, oamenii aşteaptă să-i conduci. Fac asta printr-un dialog permanent, ţinând cont de opiniile şi expertiza specialiştilor. Un dialog deschis ne permite să auzim şi alte păreri şi acest lucru este important. Dar, în ciuda democraţiei, în cele din urmă cineva trebuie să ia o decizie, pe care toată lumea trebuie să o urmeze. Aşa funcţionează companiile de succes. În calitate de director executiv general (CEO), mie îmi revine rolul de a le comunica deciziile angajaţilor. Şi deoarece nu pot fi omniprezent, sunt ajutat de managementul grupului nostru TeliaSonera, cam 100 de persoane din diferite ţări, care îşi asumă deciziile şi poartă o responsabilitate enormă în a transmite corect, pe înţelesul oamenilor, aceste mesaje mai departe.

>> Probabil, sunt numeroase lucruri pe care şeful unei companii nu ar trebui să le facă. Sarcina de bază a unui lider este să conducă compania, să comunice şi să ia decizii. Dacă un lider nu este consecvent în ceea ce spune şi ceea ce face în realitate, încep problemele. În grupul nostru vorbim mult despre valori şi dacă liderul nu se comportă corespunzător acestor valori, e un dezastru. Ce rost ar avea declaraţiile mele, dacă eu aş acţiona în discordanţă cu ele? Ca lider, eşti urmărit, imitat uneori, eşti un model de comportament, fapt de care trebuie să ţii cont în permanenţă.

Lumea TeliaSonera

>> Călătoresc mult. Deseori sunt fascinat de această lume. Cel mai mult m-a uimit Asia, pe care am vizitat-o în premieră la începutul anilor ’80. Am venit acasă şi i-am spus soţiei mele: „Cred că avem probleme în Europa, pentru că în Asia oamenii lucrează de două ori mai mult decât noi, pentru un salariu de două ori mai mic. Ei ne vor bate”. Într-un fel, aşa s-a şi întâmplat. Astăzi, cele mai mari fluxuri financiare, bunăstarea în general, sunt generate de Asia, nu de Europa.

>> Despre Eurasia nu ştiam nimic înainte de a accepta această funcţie. Când mi-am dat acordul şi am înţeles că TeliaSonera dezvoltă o activitate considerabilă în Eurasia, m-am dus acasă şi am luat o hartă. Era, însă, una prea veche, de pe când eram la liceu. Pe acea hartă era conturată Uniunea Sovietică... A trebuit să-mi iau una nouă. Am crescut cu Uniunea Sovietică, era chiar lângă noi, dar era o lume închisă la care nu aveam acces. Auzisem de Kazahstan, dar nu auzisem despre Moldova şi despre multe alte locuri din regiune. Mă bucur că am ajuns să explorez un spaţiu atât de divers şi fascinant.

>> Nu aş vorbi despre o anumită ţară, dar este uimitor cât de mare e potenţialul acestei  zone - Eurasia.
Dar, din cauza sistemului comunist, izolat, în care au trăit timp îndelungat aceste ţări, e cu adevărat dificil să creezi în 20 de ani o societate similară cu cea din Suedia sau Finlanda. Aşa ceva nu se obţine în 20 de ani. Este evident că unele dintre aceste ţări mai luptă cu repercusiunile sistemului închis, dar situaţia e mult mai bună decât acum 20-25 de ani. Sunt sigur că noi, cei de la TeliaSonera ajutăm mult aceste ţări. Pentru că nu există nimic mai important pentru o societate democratică şi deschisă decât comunicarea.

>> Deşi TeliaSonera aplică o strategie globală, în fiece piaţă activează drept operator local,  apreciindu-şi statutul său drept „oaspete” în ţara-gazdă în care îşi desfăşoară activitatea. Îmbinarea expertizei locale cu experienţa internaţională constituie formula de succes care asigură grupului poziţia de lider în telecomunicaţii mobile în regiune. Serviciile de telecomunicaţii generează creştere economică, stimulează competiţia şi asigură tranziţia către o societate bazată pe cunoştinţe. TeliaSonera este un investitor semnificativ în regiune şi joacă un rol important atât în calitate de constructor de infrastructură IT şi telecomunicaţii, cât şi angajator şi plătitor de taxe.

>> Sunt mulţumit de întâlnirea mea recentă cu premierul Republicii Moldova, dl Vlad Filat.  TeliaSonera, în calitatea sa de acţionar majoritar al companiei Moldcell, are intenţia de a dezvolta în continuare business-ul în Republica Moldova, preconizând, în 2010, investiţii în valoare de 14 mililoane USD pentru dezvoltarea infrastructurii companiei. Când business-ul prosperă, inevitabil, prosperă şi ţara.

>> Cred că liderii politici, deja nu mai au puterea de a îngrădi libertatea de comunicare. În China, bunăoară, încă nu există democraţie. Accesul la internet, deşi cu unele restricţii, telefonia mobilă sporesc, încet, dar sigur, gradul de deschidere în societate. Liderii de la Beijing nu mai pot şi cred că nici nu mai vor să oprească progresul. Şi asta pentru că telecomunicaţiile joacă un rol cardinal în procesul de democratizare, de deschidere a societăţii. Acest rol, cred, îl joacă TeliaSonera în Eurasia.

>> Cea mai mare diferenţă între strategiile aplicate de noi în diferite părţi ale lumii este între pieţele mature, ca ţările nordice, baltice, şi Eurasia, în particular Uzbekistan, Nepal. Este o provocare total diferită să activezi în Suedia, unde avem o cotă de piaţă de 43%,  cu o penetrare de 150%... Dacă vrei să creşti, creşti odată cu piaţa sau atragi abonaţi de la concurenţi. În unele ţări din Eurasia, unde penetrarea pieţei este semnificativ mai mică, strategia se rezumă la atragerea populaţiei care încă nu este abonată. Abordarea este diferită la capitolul marketing şi investiţii. Mediul de afaceri, de asemenea este foarte diferit în Eurasia, comparativ cu statele mai dezvoltate. Sub conducerea dlui Tero Kivisaari, Preşedinte al ariei de afaceri Eurasia, avem mulţi colegi care lucrează în aceste ţări şi ei, fireşte, ne ajută să înţelegem mai bine ce se întâmplă acolo.

>> În calitate de investitor strategic în Eurasia, TeliaSonera pune accent pe dialogul deschis cu conducerile statelor în care activează. Personal, vizitez aceste ţări pentru a mă întâlni cu liderii politici, indiferent dacă este vorba despre preşedinte, prim-ministru sau autoritate de reglementare a sectorului. Scopul vizitei este pe de o parte să le explicăm de ce suntem în ţara lor, ce intenţionăm să realizăm în materie de investiţii, cum vom crea noi locuri de muncă, dar, pe de altă parte, este important să ne expunem şi propriile aşteptări. Mă refer şi la caracteristicile pieţei pe care vrem să ne desfăşurăm afacerile, aşa-numitul „nivel al terenului de joc”. Ne place să activăm pe pieţele care garantează tuturor jucătorilor oportunităţi egale. Dar, din păcate, acest lucru nu se întâmplă peste tot. Consider concurenţa un factor benefic. Ea contribuie la îmbunătăţirea tuturor parametrilor calităţii – a reţelei, serviciilor, deservirii clienţilor, calităţii operatorilor în ultimă instanţă, indiferent dacă este vorba despre Moldova, Uzbekistan sau Kazahstan. Aceste ţări au nevoie de servicii de calitate înaltă. Atunci când concurenţa este corectă, transparentă, învinge cel mai bun, iar de performanţe vor avea de beneficiat toţi – atât consumatorii, cât şi ţările gazde.   

>> Dacă aş avea un cablu în birou, care să controleze toate reţelele din Suedia şi dacă într-o zi l-aş smulge, această ţară s-ar opri. Nimic nu ar mai funcţiona. Chiar şi avioanele nu ar mai decole, n-ar funcţiona PC-urile, traficul auto s-ar opri, deoarece chiar şi semafoarele sunt controlate de un sistem de telecomunicaţii. Rolul telecomunicaţiilor este determinant pentru creşterea economică a ţării şi infrastructurii ei. Mai mult de atât, sectorul nostru impulsionează dezvoltarea altor domenii. Respectiv, noi avem responsabilitatea de a furniza aceste servicii 7 zile din 7, 24 din 24 de ore şi a oferi acest transfer de experienţă colegilor din grup.

>> Suedezii şi finlandezii sunt lideri mondiali în numeroase domenii şi nu mă refer doar la TeliaSonera, dar şi la branduri renumite cum sunt Nokia, Ericsson, IKEA. Cred că explicaţia ţine de abordare, noi  vedem lumea ca un teren integru, pe care suntem plasaţi să activăm. Suedia este o ţară condusă de tehnologii. Dar, pentru că nu avem o piaţă proprie foarte mare, stabilim parteneriate internaţionale care garantează extinderea afacerilor. Pentru Ericsson sau Volvo, piaţa internă este prea mică deja. Suedia nu are luxul unei pieţe de 350 milioane de oameni, precum SUA, respectiv, lucrurile funcţionează altfel. De ani buni considerăm deja că ţările nordice şi baltice formează o piaţă comună, „cea de acasă”. Abia după asta, companiile suedeze se gândesc la Europa, SUA, Asia, China, Japonia.

>> Ambiţia mea ar fi ca, în doi - trei ani, TeliaSonera să fie recunoscută global drept compania cu cel mai înalt nivel de calitate a serviciilor şi deservire a clienţilor.  

Telefonul şi omul secolului 21

>> Nu pot trăi fără comunicare. Am mari probleme dacă telefonul meu nu e la îndemână sau nu funcţionează. Spre exemplu, dacă mă pornesc de acasă şi, în 15 minute de drum, realizez că mi-am uitat banii, merg mai departe. În schimb, dacă mi-am uitat telefonul, mă întorc imediat după el. Nu pot trăi o zi fără telefon. Mă descurc fără bani, i-aş putea împrumuta de la cineva, telefonul, însă, nu am cum să-l împrumut.  

>> Telefonul mă trezeşte şi primul lucru pe care îl fac e să-mi verific e-mailurile şi SMS-urile. Dacă sunt noutăţi în acea dimineaţă, primesc un SMS de la departamentul Comunicare. Dacă e foarte important, intru pe net de pe telefonul meu şi citesc tot articolul, după care sun pe cineva din departament. Urc în maşină şi vorbesc la telefon în drum spre birou. Telefonul e permanent cu mine.  

>> De când folosesc un telefon smart, la moment am un iPhone, nu mai port cu mine computerul. Nu cred că aş mai avea nevoie el,   doar dacă ar trebui să lucrez cu fişiere foarte voluminoase. Telefonul mobil îmi substituie oficiul şi imi oferă acces la tot ce face parte din modul şi stilul meu de viaţă.

>> Îmi amintesc, atunci când în Suedia au apărut primele telefoane mobile, acum 30 de ani, mi s-au părut oribil de scumpe. M-am gândit că nu ne putem permite aşa ceva  în companie. Dar, în momentul în care unul dintre colegii mei a decis să-şi ia telefon, m-am gândit că şi eu ar trebui să fac rost de unul. Telefonul era cât o servietă, destul de greu de ridicat, deoarece avea vreo 8 kg. Iar acumulatorul rezista doar o oră, apoi trebuia reîncărcat. Puţin spus că era incomod. Prin  ’86-’87, au apărut primele celulare, care aveau cam 1 kg. Era un progres. Îl puteai ţine într-o mână şi nu trebuia să-l cari ca pe o servietă. Într-un final, au apărut telefoane atât de mici, încât nu nimereşti butoanele pentru că degetele îţi sunt prea mari. Asta e fascinant.

>> Una din valorile companiei noastre este protecţia mediului înconjurător. Serviciile pe care le prestăm pot substitui un zbor de şase ore, spre exemplu...ceea ce este mai puţin dăunăor pentru mediu...Tehnologiile noastre aduc informaţia direct către consumator, evitându-se hârtia...  Mai putem face multe şi în interiorul companiei. Am fost surprins câtă energie consumă o staţie de bază radio. Deja reţeaua noastră foloseşte energie regenerabilă, avem câteva staţii de bază radio funcţionabile pe baterii solare...Suntem în permanentă căutare de surse alternative. Comparativ cu alte industrii, nu suntem noi cei mai mari consumatori, dar totuşi...

>> Semiconductoarele, cred, sunt invenţia secolului XX cu cel mai mare impact asupra vieţii noastre. Ele sunt peste tot. Datorită lor avem televiziune şi telefonie mobilă.

>> La ce vârstă le permit copiilor mei să folosească un telefon mobil? Acum 10 ani, aş fi răspuns altfel. Între timp am înţeles că, an de an, această vârstă este tot mai mică. Nu exclud că fiul de trei ani şi jumătate, să-mi ceară un telefon mobil în următorii doi ani. Din momentul în care copiii devin mobili, e nespus de comod să aibă un telefon. Aşa îi poţi contacta oricând, ştii unde sunt şi ce fac.

Text: Rodica Ciorănică

Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon






* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău
+5°