VIP Magazin
30 Octombrie 2020
Print
Print
Print
Print
Kaarina Immonen: „Moldova merită să fie promovată mai mult”
Aprilie 2008, Nr. 48

Kaarina Immonen: „Moldova merită să fie promovată mai mult”

Comentează   |   Cuprins

Are ochii albaştri şi părul blond, ca majoritatea finlandezilor, şi nu-ţi vine a crede că s-a născut în Tanzania, Africa. S-a obişnuit cu călătoriile încă înainte de a-şi începe cariera, pentru că îşi însoţea părinţii în toate deplasările. În Moldova, Kaarina Immonen a venit în calitate de Coordonator Rezident al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) şi Reprezentant Rezident al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).  

Fişier biografic

Data naşterii: 8 noiembrie 1963
Locul naşterii: Tanzania, Africa
Naţionalitate: finlandeză
Studii: licenţă în ştiinţe politice, Universitatea din Geneva, Elveţia; masterat în relaţii internaţionale, Institutul pentru Studii Internaţionale, Geneva, Elveţia
Experienţă: Consultant PNUD, Ambasada Franţei şi a Finlandei în Vietnam; Coordonator de programe, PNUD/UNIDO Congo şi Vietnam, PNUD Kenya; Reprezentant Rezident adjunct, PNUD Cambodia, Georgia şi Federaţia Rusă.

Mulţi moldoveni nu prea înţeleg cu ce se ocupă organizaţiile internaţionale în ţara noastră. Cum aţi explica unui om de rând ce înseamnă PNUD şi ce face, la modul practic?

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi alte agenţii ale ONU îi ajută pe oameni să aibă o viaţă mai bună. Vrem să facem în aşa fel ca ei să aibă mai multe oportunităţi, să poată alege. Încercăm să îmbunătăţim capacităţile şi posibilităţile organizaţiilor existente în ţară. Lucrăm cu Guvernul, cu ministerele, cu diferite instituţii, pentru ca ele să devină mai eficiente şi să ofere servicii mai calitative.

Ne puteţi da un exemplu concret?

După seceta de anul trecut, prim-ministrul a făcut un apel către organizaţiile internaţionale ca să ajute Guvernul să facă faţă consecinţelor. Noi am trimis o echipă care să se ocupe de evaluarea urmărilor reale ale secetei – câţi oameni şi în ce măsură au fost afectaţi. Au urmat recomandările referitor la modalităţile de atenuare a impactului, apoi un proiect de asistenţă în trei faze. Prima a avut loc în octombrie, când am oferit seminţe şi combustibil, pentru a asigura semănatul de toamnă, la 20.000 de gospodării. În faza a doua, pe parcursul lunilor de iarnă, încă 20.000 de gospodării au primit furaje pentru animale. Am oferit şi pachete cu alimente pentru femei însărcinate şi mame care alăptează, pentru a evita subnutriţia bebeluşilor. A treia fază se desfăşoară acum. Alte 90 de mii de gospodării vor primi seminţe pentru semănatul de primăvară. În totalitate, prin acest proiect,  circa 450 de mii de oameni beneficiază de asistenţă.

Adică în fiecare etapă a proiectului aţi avut alţi beneficiari?

Au fost stabilite criterii de eligibilitate pentru fiecare din cele trei faze. De fapt, cea mai mare problemă pe care am avut-o în comunităţi a fost lipsa de informaţie – oamenii nu cunoşteau aceste criterii şi apărea întrebarea „De ce vecinul meu, şi nu eu?”. A fost necesar să le explicăm.

Mandatul dvs. în Moldova a început în iunie 2007. Aţi mai fost în ţara noastră până atunci?

Când a trebuit să decid dacă accept să vin să lucrez la Chişinău sau merg în altă parte, am venit în Moldova în vizită, împreună cu fiul meu, să văd cum e. Faptul că sunt aici şi mi-am adus şi băiatul cu mine demonstrează că prima impresie a fost una pozitivă.

Când aţi ajuns, probabil că nu cunoşteaţi pe nimeni. Cine v-a ajutat să vă acomodaţi, să găsiţi magazinul la care să mergeţi, salonul de frumuseţe potrivit?

Întâi de toate, m-au ajutat foarte mult colegii de la birou. Mi-au arătat imediat oraşul, apoi, în primele câteva luni, şi alte regiuni ale republicii. A fost foarte plăcut şi interesant. Apoi mai este şi Ghidul Practic, editat de Clubul Internaţional al Femeilor din Moldova, special pentru persoanele ca mine, ca să putem găsi toate lucrurile de care avem nevoie pentru a ne acomoda. Şi această carte m-a ajutat foarte mult. Problema nu era informaţia despre unde să merg. O adevărată provocare pentru mine, chiar de la început, a fost să-mi găsesc timp pentru toate astea.

Ce v-ar plăcea să faceţi dacă aţi avea mai mult timp liber?

Aş vrea, dar mai ales ar trebui, să fac sport. Îmi place foarte mult să schiez, dar asta nu pot să fac aici. Cred că mintea se simte mai bine dacă ai grijă de corp. Desigur, aş vrea să petrec mai mult timp cu fiul meu, să am o viaţă socială mai bogată, să citesc, să mă bucur de viaţă.

Simţiţi o diferenţă a calităţii vieţii de aici faţă de viaţa din Rusia, Finlanda sau alte ţări în care aţi mai lucrat? Nu din ceea ce vedeţi în jur, dar din propria experienţă.

Noi, oamenii care călătorim dintr-o parte în alta, încercăm să ne bucurăm de ceea ce are mai bun locul în care ne aflăm. Nu există un loc perfect pe pământ. De aceea, nu pot să spun despre un loc că aici aş vrea să mă stabilesc sau să mă retrag pentru restul vieţii mele. În Moldova apreciez foarte mult accesul la natură, verdeaţa, grădina care e foarte frumoasă vara, vinul excelent. Îmi place că traficul nu e la fel de aglomerat ca în alte oraşe şi ajung mai repede dintr-un loc în altul. Sunt multe lucruri în Moldova pe care cu siguranţă nu le voi găsi în altă parte.

Ce nu vă place în ţara noastră?

Aş vrea o infrastructură mai bună, atât pentru cei care locuiesc aici, cât şi pentru cei care vin în vizită, în calitate de turişti sau la muncă. Ar fi bine să îmbunătăţiţi accesul la anumite zone ale republicii. Drumurile nu sunt într-o stare tocmai bună, de aceea poate fi destul de dificil să ajungi la nord sau la sud, în Deltă de exemplu.

Dar mâncarea moldovenească, ce impresii v-a lăsat?

Am gustat mâncare tradiţională şi mi-a plăcut, dar mi-a părut mai gustoasă iarna, decât vara. Îmi place mâncarea moldovenească în special pentru că are gust, este foarte naturală. Din primăvara până toamna pot găsi, într-adevăr, produse unice aici.

Oamenii simpli din ţările dezvoltate nu ştiu ce e Moldova şi unde e. Cum le-aţi explica aceste lucruri?

Este adevărat, atunci când spun cuiva că lucrez în Moldova, îi apare în imaginaţie o pagină albă. Toţi sunt curioşi să afle cum e locul acesta. L-aş descrie ca pe un loc binevoitor şi foarte verde, care merită vizitat. Agricultura e mult mai naturală, decât în alte locuri şi aveţi un vin excelent. Cred că Moldova merită să fie promovată pe plan internaţional mult mai mult.

Spunem că ţara noastră are economie în tranziţie, dar e cam lungă această perioadă. Cât credeţi că va mai dura?

E o întrebare interesantă. Noi analizăm cifre, statistici, Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. De fapt, cred că cel mai mult contează mentalitatea şi comportamentul. În unele ţări tranziţia durează secole, nu decenii. Moldova este o ţară independentă tânără şi are nevoie de timp, pentru a se adapta tuturor schimbărilor care vin odată cu tranziţia.

Sunteţi aici de aproape un an. Care credeţi că e cea mai mare problemă a moldovenilor?

Răspunsul meu are legătură cu activitatea mea şi a ONU – sărăcia. Trebuie să se investească în oameni, în viitorul lor, să se îmbunătăţească serviciile medicale, sistemul de învăţământ şi calitatea lui.

Cum vă par oamenii care locuiesc în Moldova, în capitală şi în regiuni?

Moldova este foarte interesantă datorită populaţiei extrem de deschise faţă de diferite culturi. Cred că voi sunteţi exemplul perfect pentru a ilustra cum oameni din diferite zone şi culturi convieţuiesc, conlucrează şi formează o societate deschisă. De asemenea, populaţia este foarte binevoitoare cu străinii, întotdeauna m-am simţit binevenită. Am fost foarte impresionată şi de faptul că majoritatea oamenilor cunosc cel puţin două limbi, iar mulţi vorbesc patru sau mai multe - un atu incredibil, pe care ar trebui să-l păstraţi şi să-l utilizaţi.

Ce sfat le-aţi da celor care locuiesc în Moldova şi celor care ar vrea să vină în vizită?

Pentru străini, sper să le placă la fel de mult ca mie şi aş vrea ca ei să se bucure de lucrurile frumoase pe care le pot găsi în Moldova. Vouă v-aş dori ca toate talentele pe care le aveţi să contribuie la dezvoltarea ţării, să nu le lăsaţi să plece în alte ţări, care să beneficieze de munca lor.

Apropo de emigrare, ce soluţie aţi propune pentru a opri acest fenomen?

Dacă ar fi fost o formulă, ar fi fost aplicată deja. Nu cred că există o soluţie simplă pentru o problemă atât de complicată. Cei care au plecat ar trebui încurajaţi să se întoarcă. În primul rând, este nevoie de o politică de salarizare competitivă.

Cât timp veţi lucra în Moldova şi ce proiecte aveţi pentru această perioadă?

Un mandat durează 4 ani. În următorii trei ani aş vrea să ne ocupăm mai mult de problema mediului. Sunt multe aspecte de care ne-am putea ocupa – utilizarea rezonabilă a resurselor naturale, gestionarea deşeurilor, atenuarea consecinţelor unei eventuale secete, poluarea râurilor mari ş.a. Asta, desigur, în afară de toate celelalte: dezvoltarea rurală, colaborarea cu administraţia locală şi cu Guvernul, creşterea economică echilibrată.

Text: Irina Tribusean
Foto: Cristina Puţintică

Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon






* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău