VIP Magazin
18 Noiembrie 2018
Print
Print
Print
Print
Iulian Scorpan. Făuritorul propriului vis
Iunie 2012, Nr. 98

Iulian Scorpan. Făuritorul propriului vis

Comentează   |   Cuprins

Actualul director general al companiei Air Moldova este un exemplu, fără exagerări. Exemplul unui om care poate să creadă în visul său şi să-l realizeze pragmatic, pas cu pas. Nu l-a sinchisit cârcoteala necredincioşilor, scepticilor care nu dădeau doi bani pe cuvintele lui din copilărie – eu voi fi pilot. Este. Mai mult ca atât, munca şi meticulozitatea l-au adus până în fotoliul de director general al principalei companii aeriene din ţară, el având sub răspundere mai mult decât un echipaj – 504 angajaţi. Iulian Scorpan ne spune despre aviaţie, povestea sa, care i se pare obişnuită şi firească, dar şi despre strategiile şi noutăţile companiei Air Moldova în acest an.

S-a născut la 28 iulie 1973 în s. Pelenia, r. Râşcani. A absolvit Institutul Militar de Aviaţie din Buzău, România, după care a exercitat numeroase zboruri internaţionale ca pilot al Escadrilei de aviaţie mixtă şi al altor structuri de profil. Începând cu 2004, este angajat la compania Air Moldova ca pilot al aeronavei A320, al cărei comandant a devenit peste un an. În 2006 este şef pilot A320, an în care este numit director al Departamentului zbor. Au urmat funcţiile de vicedirector general al companiei pe activităţi operaţionale, director general interimar, iar din 4 februarie 2010, este director general al „Air Moldova”.

Ce aţi vrut să vă faceţi când eraţi mic?
Pilot. Eu n-am vrut altă profesie. De când mă ştiu, am zis că vreau să fiu pilot şi cu asta am mers. Eram abonat la toate revistele de specialitate, în clasa a şasea deja ştiam foarte multe despre aviaţie, în a şaptea şi a opta mă uitam pe cer şi puteam să spun de ce marcă e avionul.

Inclusiv cele militare?
Da, şi din acestea militare, doar că ele nu prea se văd pe cer. Mulţi mă luau în râs. Asta a fost. Făceam modele mici de avioane, din astea care zboară legate cu aţă. Am sărit cu paraşuta la 15 ani, la 18 am zburat cu planorul.

Ţineţi minte primul zbor? Care a fost destinaţia?
Desigur. Odată, în sat a venit un avion AN-2 de la Bălţi şi a fost ţinta unei excursii pentru toţi copiii. Ne-au urcat pe toţi în avion şi ne-au arătat cum se vede satul din cer.

Presupun că primul zbor se face tot timpul cu un instructor…
Da, exact. Primul zbor se face cu instructorul. A fost un zbor frumos. Planorul era tractat de un avion cu un cablu lung şi a durat mult.

Şi primul zbor cu un avion adevărat…
Asta a fost mai târziu, la şcoala militară. Era un avion de acrobaţie YAK 52, a fost exact de ziua mea, pe 28 iulie, aşa că emoţiile au fost serioase. Şi frumoase, firesc.

Instructorul de avioane este ca şi de şoferie? Loveşte peste mână, strigă?
Sunt diferite abordări. Cineva e mai cald, cineva e mai emoţionat. Important e ca, în final, să înveţi meseria şi să treci examenele.

Cât de mult se schimbă lumea după ce conduci un avion?
Lumea se schimbă, dar e o trecere treptată. Când încerci zborul, urci, ai viteză mai mare, eşti sus, vezi tot. Toată lumea e concentrată...

Se spune că şoferul se identifică cu automobilul. De asta oamenilor le plac automobilele mari, pentru că se simt mari şi puternici. Cum te simţi când conduci un avion?
Dacă ajungi să conduci avionul, deja eşti pilot. Trebuie să ajungi din punctul A în punctul B şi-ţi faci meseria, iar când îţi faci meseria, nu ai timp. Zborul e un proces normal căruia nu-i dai prea multă importanţă sentimentală. Mulţi, dintr-o parte, povestesc despre satisfacţie, dar când munceşti, uiţi de satisfacţie. O primeşti mai târziu, după ce s-a terminat lucrul, atunci zici: Uite, am făcut-o şi pe asta. Şi te simţi împlinit.

Ce sentimente trăiesc cei care nu mai zboară după ce au făcut-o ani la rând?
Nostalgice, vă daţi seama. După două-trei săptămâni de zbor, deja te simţi altfel. Vrei înapoi.

Cât de grea e „ieşirea profesională” a piloţilor?
Totul depinde de motivul pentru care ai trecut la sol. Când eşti tânăr,  percepi lucrurile într-un fel. Dacă e din motive legate de vârstă, starea sănătăţii, te împaci cu gândul că aşa şi trebuie să fie.

Ce trebuie să facă băieţii din Moldova care îşi doresc să fie piloţi?
Se pot înscrie la o şcoală de aviaţie – acum sunt foarte multe: în România, Ucraina, Rusia… Şi în Moldova este una, doar că nu a trecut certificarea până la capăt. Dar, în curând, se va putea învăţa şi la noi aviaţia.

De câţi piloţi are nevoie Moldova şi cât de solicitată este această profesie pe plan global. Este o criză de piloţi sau invers, sunt prea mulţi?
N-aş zice că e o criză, dar nici că sunt mai mulţi decât necesarul. Criza de piloţi se manifestă mai mult în „partea estică”. În Rusia, adică, pentru că acolo nu se acceptă în breaslă cetăţeni ai altor state. Acum ei încearcă să reanimeze toate şcolile, dar nu pot să genereze atâţia piloţi cât este necesar. În restul lumii, nu putem vorbi de o criză.

Profesia de pilot întotdeauna va fi una atractivă. Avioanele vor zbura, tehnologiile nu stau locului, vehiculele aeriene devenind tot mai performante, mai rapide. Deja transportul terestru se va transforma în cel care poate zbura. O să apară automobile cu care să poţi zbura. O să ajungem că fiecare şofer o să aibă posibilitatea să fie pilot. Nu ştiu peste câţi ani, peste zece sau peste 50, dar va fi – fiecare se va strădui să ajungă cât mai repede la destinaţie, iar cu cât mai repede ajungi, cu atât mai multe reuşeşti.

Cum a fost momentul angajării la Air Moldova?
După studii am fost pilot militar, apoi am zburat pe avioane de transport, mai mult peste hotare. Apoi au fost solicitări de la Air Moldova, care angaja piloţi. M-au invitat, am trecut concursul şi am fost angajat.

E greu să fii şi pilot, şi manager la o companie care anual transportă sute de mii de pasageri?
Ca să fii manager, trebuie să stabileşti clar procesul de lucru. La Air Moldova este un proces de lucru cursiv, el funcţionează. Compania nu lucrează de la 8.00 până la 17.00, ea activează 24 din 24. Totul este bine stabilit din start, felul în care se lucrează, pe ce bază, sunt manuale şi principii folosite şi utilizate inclusiv la companiile străine.

Este una când vii dintr-o parte fiind economist, urmând să implementezi managementul în baza economiei, a costurilor şi a finanţării, şi alta este când înţelegi procesul din interior. Pentru că, zburând pe o cursă, cunoşti toate procesele ce ţin de pregătirea, deschiderea avionului, curăţenia, mâncarea şi zborul. Şi vezi relaţia dintre companie şi un aeroport străin. Air Moldova e o companie mare care activează într-un domeniu complex. Înţelegând compania, poţi să o administrezi în cunoştinţă de cauză. Nu este vorba doar de un set de reacţii standard pe care le-ai învăţat şi poţi să mergi cu asta.

Compania Air Moldova se extinde rapid. Sunt cinci curse noi pe care le lansaţi într-o singură lună. De unde a apărut necesitatea de a deschide aceste curse noi?
Da, am inaugurat cinci curse noi: trei în Italia, una în Rusia şi alta în Irlanda. Extinderea este posibilă inclusiv datorită achiziţionării, acum doi ani, a aeronavei Embraer E-190, care operează pe majoritatea curselor. Necesitatea de a avea astfel de curse a apărut de mai demult şi neapărat pentru că foarte mulţi cetăţeni lucrează peste hotare. Până acum, numărul zborurilor a fost reglementat de acordurile bilaterale dintre ţări, unde erau desemnate anumite companii şi era autorizat un anumit număr de zboruri pe săptămână. Acestea au fost regulile de joc până în anul curent. Acum s-a reuşit deschiderea porţilor aeriene între ţări şi s-au scos foarte multe limitări.

Asta e o urmare a Acordului privind Spaţiul Aerian Comun?
Şi da, şi nu. Acest acord încă nu este funcţional, dar la solicitarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, cu suportul ambasadei şi Ministerului de Externe, câteva ţări europene, inclusiv Italia, Austria şi Germania au fost de-acord să scoată limitările înainte de parafarea Acordului.

Este această deschidere benefică pentru Air Moldova?
Sigur, pentru că deja nu mai avem limitări. Putem zbura în orice aeroport din ţările respective şi putem mări frecvenţa curselor oricât de mult dorim.

Va însemna asta şi o reducere a preţului la bilete?
Ea deja are loc de mai mult timp. Dacă o să comparaţi preţurile pe care le oferă Air Moldova cu preţurile pe care le oferă companiile străine care operează pe aceleaşi curse, o să vedeţi că în 90% din cazuri ale noastre sunt semnificativ mai mici.

În acelaşi timp, Air Moldova va lansa în curând şi primele curse low-cost în parteneriat cu compania românească Blue Air. Suntem în plin proces de organizare a acestor curse, aşa că le propun cititorilor să urmărească atent noutăţile de la Air Moldova în următoarele luni. Le pregătim surprize plăcute.

Deci, preţul se stabileşte nu atât în funcţie de distanţă, cât de fluxul stabil şi mare de pasageri pe o anumită rută. Dacă sunt mai mulţi pasageri, preţul e mai mic. Şi invers, dacă preţul e mai mic, sunt mai mulţi pasageri. Şi atunci, cum facem ca mai mulţi moldoveni să călătorească mai mult cu avionul şi din cauza asta să beneficieze toţi de un preţ mai mic?
Corect. Nu e secret că o capacitate mai mare oferă un preţ la un fotoliu mai mic. Deci, actual, avioane mari ca Airbus de 170 de locuri avem. Acum, al doilea punct este cum să-l umplem? Şi în acest caz, trebuie găsită o cheie optimală între preţ şi încărcătură. Şi atunci, scăzând preţul la bilete, asta generează o încărcare mai mare a aeronavei şi deci profitul companiei creşte.

Cum de reuşeşte Air Moldova să aibă pe toate cursele preţuri mai mici decât ale marilor companii cu care intră în competiţie pe cursele Frankfurt, Bucureşti, Istanbul sau Moscova?
Fiecare companie îşi stabileşte propria strategie şi politică de preţuri, de sine stătător. Air Moldova merge pe principiul nu de comparare a preţurilor între companii, dar de apreciere a profitabilităţii cursei. Şi de aici se pleacă. S-a stabilit că o anumită cursă are un anumit profit, deci putem să scădem preţurile. Avem o diferenţă de preţ pe care putem s-o oferim pasagerilor.

Şi tot mai mulţi cetăţeni aleg să zboare cu avionul. An de an, numărul de pasageri creşte – în 2011 am transportat aproape 500 de mii de pasageri. Şi asta nu e puţin. În Moldova se menţine o mentalitate a pasagerilor că a zbura e un lux, costă scump şi nu este accesibil pentru toţi. Şi s-a format aşa o deprindere de a călători tot timpul cu microbuzul, pentru că e mai ieftin. Indiferent că mergi din centru la Ciocana sau în Lisabona, urci în microbuz şi pleci. E păcat că oamenii nu-şi preţuiesc timpul.

Eu observ o anumită schimbare de comportament – odată ce omul zboară cu avionul, nu mai vrea să plece cu autobuzul – el deja percepe preţul comparând timpul, calitatea şi confortul. O persoană care merge cu autobuzul două zile spre Italia, dacă adună toate cheltuielile pe care le face pe drum şi timpul pierdut, reiese la acelaşi preţ, poate şi mai scump decât cel al unui zbor cu avionul.

Noi depunem eforturi să schimbăm imaginea aviaţiei. Acum, când se omit toate limitările de la toate tratatele bilaterale, sunt o sumedenie de operatori, concurenţa e mai mare şi preţul, respectiv, scade. Cred că din ce în ce mai mulţi oameni vor decide să zboare.

Are sens să fie restabilite cursele interne pe traseele Bălţi-Chişinău, Cahul-Chişinău?
La moment, nu. Acum tehnica se dezvoltă şi pasagerul care vrea să ajungă la Chişinău o poate face pe şosea într-o oră şi 20 de minute. Zborul, cu toate facilităţile de securitate, decolare şi aterizare, îi va lua cam tot acelaşi timp. Sau chiar mai mult.

Când aterizez în Chişinău, lumea aplaudă. Nu se observă această reacţie la companiile străine.
Pasagerii noştri aplaudă aterizările line. Pentru noi zborul este un eveniment şi evenimentul e ca o zi de naştere – toţi aplaudă şi îşi exprimă emoţiile. Europenii sunt mai rezervaţi în emoţii. Şi mai obişnuiţi cu zborul. Pentru ei e normal să ai de zburat uneori de două-trei ori pe zi. Dar, sincer, piloţii străini foarte des ne invidiază, pentru că e foarte plăcut să fii aplaudat după câteva ore de muncă.

Text: Ion Grosu.
Foto: www.fotoroom.md.
Locaţie: hotel PREZIDENT, Aeroportul Chişinău.

Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon

Sunt absolvent a scolii tehnice de aviatie din or.Minsk si as vrea sa ma angajez la Air-Moldova
ion grosu   -  
15 Iunie 2014, 17:35
Sus ↑
Bravo! Succese in continuare!
Valeriu Oprea   -  
24 Septembrie 2014, 10:06
Sus ↑
da,, a fost odata c-an povesti,,,, totul ce spune d-nul Scorpan e purul adevar,,am crescut impreuna si de mic copil era obsedat de avioane . Acasa avea foarte multe machete ale diferitelor tipuri de avioane. Bravo, ca si-a implinit visul,,,,devenind pilot, apoi director.. Bravo...Sanatate si succese in continuare
Glavan Victoria   -  
02 Iunie 2016, 19:30
Sus ↑





* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău
+4°