VIP Magazin
17 Noiembrie 2019
Print
Print
Print
Print
Horst Köhler. Preşedintele basarabean al Germaniei
Noiembrie 2008, Nr. 55

Horst Köhler. Preşedintele basarabean al Germaniei

Comentează   |   Cuprins

„Eu sînt moldovean, neamţ basarabean”, a declarat recent preşedintele german, Horst Köhler, în timpul unei întîlniri cu participanţii la Programul parlamentar internaţional al Bundestagului german, patru dintre care erau tineri din Moldova. Deşi un subiect cunoscut, despre care s-a scris mai mult sau mai puţin în presa din Germania, Horst Köhler nu ascunde în biografia sa faptul că bunicii şi părinţii lui s-au născut în Basarabia şi că au trăit cu toţii pînă în 1940 în oraşul Rîşcani. „VIP magazin” va încerca să reconstituie arborele genealogic al familiei Köhler pe teritoriul Basarabiei.

Obîrşiile lui Horst Köhler au constituit mai că subiectul unor dezbateri publice, odată cu înaintarea candidaturii acestuia la postul de preşedinte al Germaniei, în mai 2004. Jurnaliştii au dedicat acestui subiect pagini întregi în cele mai prestigioase ziare germane, pornind „dezlegarea” misterului cu lecţii de istorie şi geografie mai ales, explicînd cititorilor germani ce-i cu Basarabia şi unde se află această palmă de pămînt. Concluzia finală? „Basarabia este pămîntul preşedintelui nostru.”

Georg Köhler, străbunicul preşedintelui german, a venit în Basarabia acum 150 de ani

Primul care a călcat pe pămînturile basarabene, odată cu mulţi alţi nemţi originari din Imperiul Austro-Ungar, care şi-au părăsit patria începînd cu anul 1814, la invitaţia Ţarului Alexandru I, care le-a promis pămînturi bogate în sudul Basarabiei, a fost străbunicul actualului preşedinte al Germaniei – Georg Köhler. Ţarul i-a atras pe nemţi promiţîndu-le libertate de organizare, libertate religioasă, scutire de la serviciul militar şi scutire fiscală timp de zece ani.

Georg era ţăran simplu şi se presupune că ar fi venit în Basarabia din Galiţia, fiind şi el în căutarea unui trai mai bun. Împreună cu soţia sa, Dorotheia, Georg s-a stabilit în nordul Basarabiei.

Potrivit datelor din arhivă şi registrelor de evidenţă ale bisericii luterane pentru anii 1800-1940, Georg şi Dorotheia au avut un băiat, Iakob, care s-a născut la 2 mai 1870, în satul Şoltoi (Scholtoi, în germană, astăzi satul Şoltoaia, ce intră în componenţa comunei Ciolacu Nou din raionul Făleşti). Putem presupune că cei doi ar fi putut avea şi alţi copii despre care, din păcate, nu s-a păstrat nici o informaţie. La 28 decembrie 1895, Iakob s-a căsătorit cu Katharina Grob, născută şi ea în Basarabia, în anul 1875, în satul Naslavcea (Naslawcha) din judeţul Soroca. Bunicii lui Horst Köhler pe linia tatălui au avut 6 copii (toţi născîndu-se la Şoltoi) – Adolf, Klemantine, Jochan, Eduard, Eva şi Gustaff.

Eduard, cel de-al patrulea copil, care este tatăl actualului preşedinte german, s-a născut în decembrie 1904 şi e trecut în acte drept cetăţean român. Părinţii lui Horst Köhler s-au căsătorit în 1924, ambii la vîrsta de 20 de ani. Potrivit preşedintelui raionului Rîşcani, Vladimir Tăbîrţă, care a luat parte la studierea rădăcinilor familiei Köhler, mama preşedintelui Germaniei, Elizabet Bernhard, s-a născut în 1904, în oraşul Rîşcani (actualul sector Malinovca al oraşului). Cuplul Eduard şi Elizabet au avut 7 copii şi au trăit în localitatea Rîşcani (Ryschkanowka), alături de fraţii şi surorile lor. Familia Köhler era una extrem de numeroasă şi se ocupa cu agricultura. Investigaţiile „VIP magazin” arată faptul că pe teritoriul Republicii Moldova s-au născut fraţii mai mari ai lui Horst Köhler – Eduard, Adolf şi Artur şi sora Uschi. Actualul bundespraesident este al şaptelea copil din opt al cuplului Eduard şi Elizabet.

Întreaga familie Köhler a părăsit Basarabia în anul 1940, odată cu înaintarea trupelor sovietice spre est. Ei s-au refugiat mai întîi în România, apoi în Polonia, unde s-a şi născut actualul preşedinte al Germaniei.

Mămăliga, mîncare tradiţională în familia Köhler

La ultima reuniune bienală a Societăţii nemţilor basarabeni, care a avut loc la 1 iunie 2008, în oraşul german Ludwigsburg, printre cei 2.500 de originari şi urmaşi ai familiilor coloniştilor germani din ţinutul Basarabiei, s-a numărat şi Horst Köhler. Preşedintele german a transmis participanţilor salutări din partea şefului statului moldovenesc, care a menţionat în timpul unei
întîlniri dintre ei doi din Macedonia, că „apreciază în mod expres angajamentul nemţilor basarabeni pentru fosta Patrie şi că Republica Moldova îngrijeşte memoria moştenirii acestora”. Referindu-se la recenta extindere a Uniunii Europene, H. Köhler a declarat că Europa nu se sfîrşeşte la hotarele ucrainene şi nici la cele moldoveneşti, cerînd o deschidere continuă a Europei către Est.

Invitat la Ludwigsburg, Vladimir Tăbîrţă s-a întreţinut cu preşedintele german timp de 10 minute, dăruindu-i un album foto cu planul coloniei germane din Rîşcani şi cu fotografiile mai multor persoane care au cunoscut-o pe mama lui. La ora actuală, „moştenirea” nemţească de la Rîşcani înseamnă doar un parc şi edificiul unei clădiri în care se află Colegiul agricol. Dl Tăbîrţă ne-a spus că, deşi nu vorbeşte româna, Dl Köhler îşi aduce aminte de cuvîntul „mămăligă” (mamlig, în germană), mîncare tradiţională, deseori pregătită în familia lor. Cu alte ocazii, Horst Köhler a declarat că părinţii lui vorbeau cursiv limba română. Preşedintele german a promis că va vizita neapărat Moldova, pentru a vedea locurile în care au crescut şi au copilărit multe dintre rudele sale. Acest lucru l-a şi făcut o verişoară de-a lui, acum doi ani, care a plecat din Moldova la vîrsta de 11 ani.
Eva Luise Köhler, un oaspete de onoare la Şoltoaia

Pînă a-şi planifica o vizită în Republica Moldova, Horst Köhler a rugat-o pe soţia sa, Eva Luise, să facă în locul lui acest lucru. Prima doamnă a Germaniei s-a aflat într-o misiune specială la Chişinău, acum doi ani, în calitatea sa de patroană a Comitetului German pentru UNICEF. La invitaţia organizaţiei internaţionale, dna Köhler s-a familiarizat cu proiecte şi servicii de prevenire şi combatere HIV şi SIDA din Chişinău şi Bălţi, discutînd cu mai multe persoane infectate cu HIV. Programul vizitei oficiale a inclus şi o întrevedere cu preşedintele Vladimir Voronin, care a primit înaltul oaspete la vila sa de la Condriţa. Chiar dacă în agenda oficială a soţiei preşedintelui german nu a figurat vizita în satul Şoltoaia, Eva Luise a găsit, totuşi, cîteva ore libere ca să ajungă în satul de baştină al familiei soţului ei. Din păcate, timpurile au şters orice urmă a celebrei deja familii Köhler, care şi-a perindat istoria de ţărani simpli pe pămînturi atît de îndepărtate şi care a dat lumii o personalitate cunoscută precum Horst Köhler.

P.S. Sperăm ca în cel mai apropiat timp, dl Horst Köhler va răspunde personal la întrebările adresate de „VIP magazin” prin intermediul Ambasadei Germaniei la Chişinău. Astfel, cititorii noştri vor afla din prima sursă noi detalii despre destinul familiei Köhler.


Horst Köhler preşedintele Republicii Federale Germane

Este cel de-al nouălea preşedinte al Germaniei, ales în 2004. S-a născut într-o familie de ţărani, nemţi originari din Basarabia, la 22 februarie 1943, în oraşul polonez Skierbieszow, unde familia sa se refugiase de armata sovietică în timpul celui de-al doilea război mondial. La început, familia Köhler a trăit timp de zece ani într-un orăşel de lîngă Leipzig, apoi s-a refugiat în Republica Federală Germană prin Berlinul de Vest în 1953. Horst Köhler este protestant şi este căsătorit cu Eva Luise şi are o fată şi un băiat.
A studiat economia la Universitatea Eberhard Karls din Tubingen (1965-1969). În 1977 devine doctor în ştiinţe economice şi politice. Pînă în 1989 a deţinut mai multe funcţii în ministerele Economiei şi Finanţelor din Germania. La începutul anilor ’90 devine preşedinte al Asociaţiei bancare germane Savings. O perioadă, a fost responsabil în guvernul german de relaţiile internaţionale monetare şi financiare. A condus negocierile pentru semnarea Tratatului de la Maastricht în cadrul Uniunii Economice Europene şi Monetare, fiind implicat în procesul de unificare a Germaniei şi ocupînd poziţia de guvernator pentru Germania al Băncii Mondiale. A fost reprezentantul personal al cancelarului german în pregătirea întîlnirilor Grupului „G 7” al summiturilor de la Houston (1990), Londra (1991), Munchen (1992) şi Tokyo (1993). Este membru al Uniunii Creştin-Democrate. A condus Banca Europeană de Reconstrucţii şi Dezvoltare de la Londra (1998-2000). A fost ales cel de-al 8-lea director al Fondului Monetar Internaţional, funcţie importantă ce a deţinut-o între anii 2000-2004. Primele lui cuvinte după alegerea sa în funcţia de preşedinte federal au fost: „Germania trebuie să fie o ţară a ideilor şi să-şi recîştige încrederea de altă dată”.

Text:
Rodica Trofimov
Fotografii: Asociaţia nemţilor basarabeni de la Stuttgart, Ambasada Republicii Federale Germane în R. Moldova.
Mulţumiri speciale Consiliului raional Rîşcani, Ambasadei R. Moldova la Berlin, Asociaţiei nemţilor basarabeni de la Stuttgart.



Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon






* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău
+13°