VIP Magazin
18 Noiembrie 2019
Print
Print
Print
Print
Constantin Tănase. ZIARISTUL pe care-l ascultă politicienii
August 2004, Nr. 04

Constantin Tănase. ZIARISTUL pe care-l ascultă politicienii

Comentează   |   Cuprins

Citiţi tot timpul numai „Timpul"?

Nu, citesc toate ziarele, chiar şi pe cele care nu-mi plac. Sunt un cititor pasionat, dar dezordonat - lecturez câte zece cărţi odată, iar pe unele, dacă mă plictisesc, nici nu le duc până la capăt. Acum, stau asupra volumului II, tradus în română, al lui Adolf Hitler "Mein Kampf". Nu vei înţelege niciodată esenţa comunismului dacă nu citeşti această "biblie" a fascismului. Când aţi descoperit începutul de chelie? L-au descoperit alţii.

Acest „accesoriu" este cumva proba unei inteligenţe neordinare?

Cu cât înaintează în civilizaţie, omenirea devine mai puţin păroasă...

Sunteţi irascibil?

Nu, categoric. E o mască a mea care mă ajută să supravieţuiesc.

Ce faceţi ca să vă astâmpăraţi adrenalina? Vă descărcaţi pe reporteri sau vă afumaţi sufletul cu o ţigară?

De regulă, închid încet uşa şi dispar. Pe o oră, pe o zi - depinde de supărare.

Cu ce se identifică copilăria dvs?

Cu râul Prut. De pe malul lui aruncam cu bulgări dintr-o ţară în alta.

Vă complăceţi în rolul liderului de opinie?

Nu cred că sunt lider de opinie. Ca să fii lider, trebuie să ai opinii (viziuni). Eu însă, ca şi toţi ceilalţi "lideri de opinie" de la noi, am, deocamdată, doar ...unele păreri.

Mergeţi la biserică?

Ea vine la mine. Biserica eîn sufletul omului. Cu Dumnezeu te poţi întâlni nu neapărat în biserică.

Este un lider de opinie mare - şi la propriu, şi la figurat. în pofida gabaritului fizic şi intelectual, pare un mare timid. Nu-i place să se etaleze pe la evenimente mondene şi nu se îmbrăţişează din proprie iniţiativă cu politicienii ca să arate că este ceea ce este. Păşeşte grăbit, cu capul plecat, de parcă ar vrea să treacă neobservat prin mulţime. II deranjează (sau nu?) să atragă privirile tocmai pentru că ştie că le atrage. Deseori se retrage în căsuţa lui din Truşeni. Acolo nu-1 ştie aproape nimeni. La un pahar de vin, un vecin i-a şoptit la ureche despre ce zic ceilalţi vecini: ei cred că el este un mare scriitor de la Chişinău care se sfădeşte cu politicienii şi care se ascunde în satul lor, ca aceia să nu-1 poată găsi şi să-1 bată...

Dle Tănase, nu aţi obosit de politica moldovenească?

Vine o vreme în care noţiunea de oboseală nu mai e operaţională. Există doar crucea pe care ai aruncat-o în spate... Sunt zile în care mă pornesc la serviciu cu ferma convingere că azi e ultima zi în care mai lucrez la ziar şi că trebuie să-mi fac valiza. Cum însă ajung în redacţie, înţeleg că ÎNCĂ nu pot face asta. Sunt omul secolelor trecute, trăiesc cu mituri şi cred, ca un naiv, că o retragere ar echivala cu un act de trădare. Mai cred, tot ca un naiv, că societatea are nevoie de mine... Aiurea.

Ziceaţi că nu aţi putea să vă retrageţi. Şi dacă aţi putea?

Până la urmă tot în scris m-aş duce. M-aş retrage în căsuţa mea de la Truşeni. Am începute vreo trei cărţi - nişte reflecţii asupra perioadei de la '90 încoace - nişte piese şi un roman politic. „Omul cu barbă" se cheamă acesta din urmă, dar stă pe la capitolul I.

Şi cine este omul cu barbă?

Eroul central al romanului.

Aţi lansat recent o carte. Ce-i cu ea?

Se numeşte „Hoţii de mituri". E o carte de publicistică politică în care am adunat eseuri scrise de la 2001 încoace.

Autorul este sarcastic?

Da, e chiar rău de tot, ajunge până la grotesc. Dar şi sentimental până la dezgust. Citesc ce am scris şi îmi vine să-i dau una în bot autorului. Dar mă abţin - oricum, sunt în relaţii bune cu el.

S-a întâmplat să vă împrieteniţi cu politicienii pe care i-aţi desfiinţat atunci când ei erau la putere?

Eu nu am desfiinţat pe nimeni. Un ziarist nu poate distruge un politician. L-am auzit pe unul smiorcăind pe această temă - vai de capul tău, băiatule, dacă ai ajuns să fii distrus de mine, i-am spus acestuia. Dacă cineva nu a rezistat concurenţei politice, nu are de ce da vina pe un gazetar. Şi i-am mai spus respectivului: nu eu sunt puternic, tu eşti slab.

Recunoaşteţi că pentru un ziarist e un compliment să audă că el a desfiinţat pe cineva.

Sigur. Da, am atacat foarte mulţi politicieni dar, categoric, cu toţi sunt în relaţii bune. Cu o singură excepţie. Am scris şi despre Diacov, şi despre Sturza, şi despre Ciubuc, şi despre Lucinscbi, şi despre Snegur, despre toţi „actorii" principali, dar ne întâlnim, dăm mâna. Când am plecat de la „Flux", am regretat unele lucruri, dar am greşit din dragoste şi nu am minţit din interes. Am crezut sincer în ceea ce am scris. Da, toţi am avut idoli, dar când vezi că regele-i gol, începi să ai coşmaruri... Eu le-am avut. De aceea, am demisionat, mi-am cerut scuze pentru greşalele cele cu voie şi cele fără de voie şi am declarat că niciodată nu voi mai lucra la un ziar de partid, indiferent cum se va numi el. Şi, dacă ai urmărit evoluţia mea şi a noastră, după ce am lansat „Timpul", ai văzut că m-am ţinut de cuvânt. Azi facem alt fel de ziaristică.

De când aţi înţeles că regele era gol, nu aţi mai păcătuit cu nimeni din dragoste?

N-ai cu cine păcătui... Aş putea intra în păcat cu un politician care ar întruni într-o singură persoană curajul, împins până la limită, al lui Roşea, capacitatea de a tăcea cât trebuie a lui Urecheanu, talentul lui Braghiş de a fi „băiat simplu" , extraordinara luciditate politică a lui Andronic, cultura enciclopedică a lui Serebrian, simţul tactic al lui Diacov, rafinamentul lui Untilă, optimismul lui Muşuc-juniorul ...

Ce credeţi că se întâmplă dacă culoarea guvernării nu păleşte prea mult după februarie 2005?

Dacă comuniştii obţin încă o dată majoritatea constituţională, este posibil ca procesul depopulării R. Moldova să continue şi s-ar deregla catastrofal echilibrul demografic, băştinaşii rămânând minoritari. In acest context, aş propune Guvernului României să înceteze acordarea cetăţeniei române, pentru că 99 la sută din cei care obţin paşapoarte româneşti o fac nu din dragoste pentru dulcea Românie, ci pentru a putea fugi din Moldova.

Nu exclud repetarea situaţiei existente: Roşea să rămână în opoziţie combativă cu 7-8 procente, iar Braghiş şi Urecheanu să formeze "opoziţia constructivă"... Sper însă să nu se întâmple aşa ceva. Mai degrabă, vom avea o guvernare de tip aderist, cu un guvern de coaliţie: se vor negocia "la sânge" toate funcţiile, nu sunt excluse combinaţii spectaculoase când toate componentele opoziţiei să-1 mai voteze o dată pe Voronin. .. .La noi, totul e posibil.

Aveţi o prognoză şi pentru politicienii de la guvernare?

Fii pe pace, vor duce-o bine şi în continuare - unii se vor retrage în business, alţii vor deveni patrioţi, pe mulţi îi vom ierta şi le vom cere interviuri, ca unor victime ale propriilor slăbiciuni.

Ce ar fi făcut Constantin Tănase dacă totul era bine cu politica ţării şi cu traiul oamenilor?

Dacă aş fi bogat, aş sta acasă şi aş citi.

Când aţi citit ultimul roman de dragoste?

Mi-au dat fetele din redacţie romanul lui ăsta, popularul ăsta, vestitul ăsta, latino-americanul ăsta, zi-i să-i zic...

Coelho ?

Exact. Dar e despre un alt fel de dragoste, nu ca la noi.

Aţi trecut cu bine de un important eveniment matematic - aţi ajuns la 55 de ani. V-aş ruga să faceţi o recapitulare mai deosebită a unor perioade din viaţa dvs. Ce credeaţi despre sine la 5 ani ?

Că-s veşnic.

La 15?

Că o bună parte din lume îmi aparţine mie.

La 25?

Că nimic din ceea ce am crezut nu este realizabil.

La 35?

Că te poţi îndrăgosti de orice femeie din Chişinău.

Aveaţi permisiune de acasă?

Nu, căci adevăratele revoluţii nu se fac cu permisiune de la poliţie.

La 45?

Că viaţa este ceva mult mai complicat decât mi s-a părut mie. Complicat nu în aspectul ei material, ci în cel filozofic. începi să te recunoşti ca o verigă foarte neimportantă într-un lanţ, înţelegi că nu mai eşti buricul pământului, ca până la 25 de ani, începi a revizui ceea ce ai clădit, înlocuieşti o valoare cu alta. începi să-ţi reprogramezi viaţa, dar îţi dai seama că eşti limitat de timp în proiecte mai mari. Bineînţeles, asta în caz că vrei să iei viaţa în serios. Să vezi însă unde e paradoxul: cum îţi iei viaţa în serios, cum ajungi la deşertăciunea Ecleziastului.

Vă înspăimântă moartea ca fenomen al uitării?

Cineva spunea, pare-mi-se Vlăhuţă, că nu-1 înspăimântă moartea, ci veşnicia ei. Probabil, pe mine moartea mă va înspăimânta abia după ce voi muri.

Cu grija cărei zile trăiţi ?
 
Nu mai ştiu. Nu mai pot despărţi ieri de azi, azi de mâine. De fapt, sunt un om obsedat de trecut. Analizez totul, viaţa, relaţiile cu oamenii, până îmi vine să urlu că totul e deşertăciune. Şi atunci, pentru a mă cruţa, mă teleportez iarăşi în prezent.

Şi la 55, adică acum, ce credeţi despre sine?

De fapt, între noi fie vorba, am o părere foarte proastă despre mine.

Aţi încercat să vă reconstituiţi arborele genealogic?

... In 1892, un oarecare Mihail, supus al Statului român, de 32 de ani, trece Prutul cu doi copii de mână - cu un băiat de 11 ani, Nicolae, şi cu altul, Toader, de 14 ani, şi cere "russkoe poddanstvo" . Acel Nicolae a devenit bunelul meu. El, bunelul, a obţinut cetăţenia rusească abia în 1910. Asta e toată informaţia existentă în arhivele noastre. De unde a venit acel Mihail, de ce un bărbat trece Prutul singur, cu doi copii, fără soţie, ce s-a întâmplat acolo, nu ştiu. Urmează să mă adresez arhivelor din România.

Familia Tănase în actuala componenţă este un clan, în sensul pozitiv al cuvântului?

Chiar îmi place acest cuvânt şi să fiu considerat un şef de clan la fel îmi place.

Faceţi des sfat cu feciorii?

Cu Sandu, Costel şi Silviu putem vorbi ore întregi despre politică... E o percepţie falsă că aş fi un dur, un dictator. Eu nu am dictat copiilor niciodată. Când a venit Sandu şi mi-a zis că vrea să se însoare, l-am întrebat doar când vrea să facă nunta. La fel am procedat şi cu Costel. Nu m-a interesat cu cine se însoară, dacă e serios... Nu m-am băgat în sunetul lor, i-am lăsat să se dezvolte ...în mod natural, fără „intervenţii din afară".

Şi ei sunt aşa cum i-aţi visat, au ajuns acolo unde i-aţi văzut in cele mai tainice vise paterne?

N-am avut "tainice vise paterne". M-am însurat conform proverbului despre însuratul devreme şi mâncatul de dimineaţă - e plăcut, la un moment dat, să te pomeneşti bărbat tânăr cu copii mari. Nu am avut scheme educaţionale speciale pentru ei. S-au făcut jurişti şi lumea spune că îşi fac bine meseria.

Mezinul e cu totul deosebit. Se pare că nu e tentat nici de jurisprudenfă, nici de jurnalism...

Da, Silviu are cinci cercei într-o ureche, cinci în alta, dacă n-am greşit la numărat. I-am propus saşi mai pună unul în nas. Are coadă lungă. Nu-i voi tăia-o într-o noapte, răpindu-i adolescenţa, cum i-a tăiat Dalila părul lui Samson, răpindu-i puterea. E un tip neformal, fără prejudecăţi, are un spirit critic evoluat, uneori mi se pare chiar cinic. Nici nu încerc să lupt cu cerceii şi inelele lui sau cu muzica pe care o ascultă. îi las plăcerea să lupte el cu ele, mai târziu.

Nu vă doare inima că n-aveţi şi o fată?

Am visat să am o fată, să-i leg cosiţele. Bine că măcar ultimul are cosiţă...

Care este rolul soţiei dvs. în ceea ce sunteţi astăzi ?

Enorm. A luat toată povara casei, rutina cotidiană, asupra ei.

Apropo, portretul soţiei trebuie să coincidă cu imaginea femeii ideale din mintea unui bărbat?

Sunt convins că la foarte puţini imaginea ideală a soţului sau soţiei coincide cu cea din realitate. De aceea, trebuie să acceptăm imaginea din realitate, în caz contrar, am divorţa cu toţii.

Credeţi că „Timpul" o să existe tot timpul, ca un contraargument al dureroasei idei că în R. Moldova presa de limbă română, independentă financiar, nu poate exista deocamdată prea mult timp?

Nimic nu există tot timpul. Important este ca ziariştii să aibă întotdeauna o tribună de la care să se exprime. Şi, în mare, tocmai în această tribună stă, de fapt, farmecul, dar şi mizeria vieţii noastre, a ziariştilor.

Rodica Cioranică

Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon

Este un asasinat politic prin otravire la comanda !
=jurnalist asasinat Alecu Mocanu=   -  
30 Octombrie 2014, 16:10
Sus ↑





* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău
+4°