VIP Magazin
Print
Print
Print
Print
Alexandrin Buraga. Arhitectul arhidedicat
Octombrie 2015, Nr. 135

Alexandrin Buraga. Arhitectul arhidedicat

Comentează   |   Cuprins

Să împaci dimensiunea emoțională cu cea mentală e o treabă complicată. Însă, nu și pentru Alexandrin Buraga, arhitectul care a atins succesul cu mulți ani înainte să împlinească 30 de ani, reușind să fie nominalizat recent de revista „Forbes” România în tradiționalul clasament „30 sub 30”, alături de Principele Nicolae și alți tineri români prosperi. Înzestrat deopotrivă cu un fler de creator-psiholog, dar și de businessman, Alexandrin a dat lovitura cu Boutique House, primul său proiect arhitectural, stârnind un interes mondial. Prins mai tot timpul între București și Chișinău, tânărul unește prin proiectele sale inteligente și emoționale deopotrivă cele două metropole. Și valorifică spațialitatea ca pe o proiecție a unui vis îndrăzneț de a armoniza, chiar și într-o capitală cu sechele sovietice, trecutul, prezentul și viitorul. Deci, putem afirma fără rezerve că, de acum încolo, personalitatea Chișinăului e... în mâinile lui Alexandrin Buraga.

 Cum te simți fiind nominalizat printre cei mai de succes tineri sub 30 de ani? A fost un scop pe care ți l-ai propus mai demult sau o întâmplare?

Mă simt împlinit și motivat. Pentru mine, succesul este o dovadă a muncii, dedicației și pasiunii față de ceea ce fac, iar scopul inițial a fost să creez valori, nu succes. Demult mi-am propus să mă perfecționez și am urmărit principiul că succesul este acolo unde se întâlnește pregătirea personală cu oportunitatea.

Ce reprezintă proiectul „Boutique House”, pe care l-ai pornit acum un an și care a fost publicat în multe reviste internaționale?

Boutique House e primul meu proiect de amploare și se referă la locuința individuală care interpretează arhitectura tradițională moldovenească într-o manieră contemporană. Este un proiect pe care l-am elaborat când aveam 23 de ani, iar povestea sa a stârnit curiozitate la nivel internațional. Spațiul acestei case îți trezește bucuria de a te afla în acel loc.

Te aud des vorbind despre amenajări inteligente? Ce înseamnă ele de fapt?

Amenajările care rezultă din design de calitate și costuri optimizate. Desigur că prefer proiectele în care bugetul nu este o problemă, dar unul dintre secretele designului este să obții aceeași imagine și confort cu costuri mai mici.

Există și amenajări emoționale și care ar fi avantajele sau lipsurile lor?

Spațiile de calitate se bazează pe emoții și trăiri, ele trebuie să ne provoace surprindere, dar și fericirea de a le utiliza.

Știu că în momentul de față lucrezi la niște proiecte de locuințe minimaliste de lux în țara noastră. Cum se integrează ele în mediul arhitectural autohton?

Important este faptul că în Chișinău au început să se formeze zone rezidențiale cu același caracter arhitectural, iar cererea față de arhitectura minimalistă a crescut. Astfel de locuințe au o valoare maximă când sunt izolate de context, fără a lua în vedere integrarea într-un anumit mediu. Respectând acest principiu, locuința minimalistă de lux capătă importanță, rafinament și relaționare cu spațiul verde. 

Ai spus într-o emisiune că infrastructura capitalei noastre este cumva deficitară, dezorganizată, ceea ce îi face pe oameni să piardă mult timp pe deplasările în oraș ca să ajungă de la o destinație la alta. Ce facem în acest caz, radem tot și o luăm de la capăt sau nu ești adeptul buldozerelor?

Cred că suntem într-o perioadă când nu mai putem să o luăm de la capăt. Trebuie să valorificăm existentul prin intervenții controlate: trasarea unor artere de legătură directă între zonele mai congestionate, construirea pasajelor și a pasarelelor, reabilitarea spațiilor urbane publice și activarea acestora prin interacțiunea cu utilizatorii acestuia. Un model demn de urmat sunt schimbările care au fost făcute în București în ultimul deceniu.    

Apropo de București, deși e o metropolă mai tânără cu 24 de ani decât Chișinăul, e mai avansată, inclusiv la nivel arhitectural...

Așa este. Să nu uităm că evoluția unui oraș nu este direct proporțională cu vârsta acestuia. Ea depinde de mai mulți factori, printre care istorici, demografici, politici și economici.

Acum doi ani erai cam pesimist în privința posibilităților arhitecturale ale Chișinăului, înclinând să-i zici chiar kitsch. Care e viziunea ta asupra acestui oraș în momentul de față?

Chișinăul este un oraș în devenire cu potențial de valorificare a existentului de calitate. Spațialitatea sa aerisită creează o percepție deosebită atunci când îl parcurgi. Această senzație, în schimb, este perturbată de destructurarea la nivel urbanistic, dar și de lipsa unui limbaj arhitectural coerent. Acesta din urmă e o valoare a soluțiilor arhitecturale care generează integritatea esteticului, reieșind din identitate, context și principii. De obicei, el e format de școlile de arhitectură, cum ar fi Bauhaus (modernism german), școala portugheză, cea scandinavă ș.a.

Cum putem încadra Chișinăul nou în cel vechi fără ca vreo parte dintre ele să fie alterată?

În arhitectura mondială există un termen bine cunoscut: inserțiile urbane. Acestea sunt clădiri noi care relaționează cu existentul la nivel etic și estetic. Funcțiunea, forma și aspectul acestora favorizează sectorul economic și social, dar și creează noi posibilități. Aceste soluții sunt generate de analize urbane detaliate și ajută la potențarea reciprocă între vechi și nou.

Din punctul tău de vedere, care sunt lucrurile esențiale într-o locuință confortabilă și la care ar trebui să renunțe oamenii, mai ales moldovenii?

Esențial este să găsești soluția în care utilizatorul spațiului se simte confortabil. Cel mai interesant este să-i descoperi stilul sau trendul reprezentativ, nu să-i impui unul. Elementele care alcătuiesc confortul într-un spațiu – lumina, culoarea, echilibrul, relaționarea cu contextul etc. – trebuie compuse în funcție de personalitatea celui care va locui/activa în acesta. Din motiv că mă axez pe trenduri internaționale, niciodată nu pun accent pe naționalitate pentru a defini un spațiu, ci folosesc identitatea națională pentru a-l personaliza.

În călătoriile pe care le faci, care clădiri îți sar în ochi și ce stări îți provoacă?

Sunt pasionat de clădirile înalte. Admirația față de ele înseamnă admirație față de puterea de creație a omenirii. Clădirile înalte îmi stimulează visurile.

S-a constatat că firile mai creative sunt predispuse la dezorganizare. Cum arată biroul tău (e ordine lucie sau ești înconjurat de vrafuri de hârtii și proiecte) și ce obiecte nu lipsesc niciodată de pe masa ta de lucru?

Creativitatea fără disciplină și perseverență bine controlată nu definește rezultatul maxim. Eu sunt un adept al rigurozității și pragmatismului, iar munca sistematică m-a făcut să devin tot mai motivat. Din aceste considerente, organizarea pe care am învățat-o în timp se face observată în biroul meu, dar și al oamenilor care mă înconjoară. Niciodată nu lipsește agenda și creionul – instrumentele care mă reprezintă și mă formează.

Când intri în casa cuiva, ce lucru remarci în primul rând?

Observ persoana în cauză și reacțiile ei. Obișnuiesc să mă uit nu atât la spații, cât la oamenii care se uită la acestea. Arhitectura și designul sunt despre oameni și pentru oameni, deci utilizatorul spațiului este cel mai curios personaj pentru mine.

Se spune că locuința este un fel de oglindă a personalității. Judecând după construcțiile capitalei noastre, ce personalitate crezi că are Chișinăul și cum ai descrie-o?

Chișinăul are un scenariu în care personajul principal încearcă să se descopere și să se regăsească, să-și formeze propria identitate.

Cum e să faci din arhitectură și artă, și business?

Cel mai provocator moment este atunci când creez cererea prin propria activitate și încerc să generez un trend care mă reprezintă în totalitate. Astfel, arta rezultată transmite publicului o notă de sinceritate, iar consumatorul este cel care o transformă în ceva comercial cu cât mai mult îi place. 

Un artist lucrează de obicei în singurătate, pe când un businessman e musai să interacționeze cu oamenii. Tu, fiind și arhitect, și directorul unei afaceri prospere, cum lucrezi de fapt?

Le îmbin pe toate la fel cum o face un dirijor cu orchestra sa. Oamenii sunt principala mea sursă de inspirație, atat în arhitectură și design, cât și în business, deci comunicarea și interactiunea cu ei este punctul-cheie în a răspunde necesităților acestora.

Care e secretul unei afaceri (arhitectonice) prospere?

Abordarea individuală față de fiecare cerere, dar și adaptarea visurilor la posibilitățile reale.

Cum te împaci cu timpul?

Îmi place cum sună această întrebare, pentru că mă simt într-o relație deosebită cu el. Niciodată nu las lucrurile pentru a doua zi. M-am obișnuit să savurez lucrurile din timp, iar atunci când nu-mi ajunge, mai fac ceva ca să fiu sigur că mai dispun de acesta.

Ce hobby-uri ai și care dintre ele le practici în Chișinău?

Activitatea mea este și hobby-ul meu. Tot ceea ce fac este atât de diversificat, încât, uneori, munca devine meditație sau interacțiune cu alte medii și de fiecare dată ia diferite forme. E ceva fascinant.

Se spune că omul de succes este, în esență, singur, pentru că e superior celor care eșuează și trezește invidia multora. Tu ce părere ai?

Singuratatea omului de succes nu ține de o anumită poziție față de alți oameni, ci de principiul că acesta își trăiește la maximum prezentul, neținând cont de nostalgia față de trecut și de speranța față de viitor, sentimente care îi limitează potențialul prezentului și îl face dependent de alți oameni, în loc să se bazeze pe propria persoană, fapt care generează devenirea de sine și tendința spre succes.

În singurătate sau înconjurat de prieteni, ce gust are succesul tău?

Picant. E la fel ca momentul când simți tentația de a-ți excita papilele gustative și de a savura intensitatea trăirilor.

Text: Tatiana Corcebaș-Onica
Foto: Ion Savin

Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon






* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău
+30°