VIP Magazin
12 Noiembrie 2019
Print
Print
Print
Print
Alex Calancea. Basistul nr. 1.
Aprilie 2012, Nr. 96

Alex Calancea. Basistul nr. 1.

Comentează   |   Cuprins

În acte se numeşte Alexandrin, prietenii îi spun Alex, iar publicul mare îl cunoaşte ca Alex Calancea Band. A devenit celebru după ce şi-a ataşat cuvântul „band” în paşaportul muzical. Alex Calancea este unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi basişti de la noi, iar trupa sa, formată din instrumentişti profesionişti, este extrem de solicitată de interpreţii moldoveni. Format în calitate de chitarist în trupa „Millenium”, Alex a colaborat în ultimii ani la proiecte importante cu Dan Bălan şi Natalia Barbu, Geta Burlacu şi Olia Tira, acompaniind sute de concerte. Anul acesta a lansat propriul album de fusion-instrumental „Road to Home”. Artist şi profesionist, acesta e Alex Calancea. Faceţi cunoştinţă. 

>> Alex, care este prima ta amintire din copilărie, frumoasă, emoţionantă?
Când am mers pentru prima dată cu Berbecul, o tradiţie populară de Crăciun din nordul Moldovei. L-am meşterit timp de o lună, după care tot atât de mult am făcut repetiţii, am dat două show-uri în seara de revelion şi a doua zi dimineaţa. Pe urmă, iar un an de aşteptare.

>> Ce fac părinţii tăi? Cât de numeroasă este familia Calancea?
Părinţii s-au pensionat recent, ambii au fost simpli lucrători, tata – tractorist, iar mama a lucrat pe câmp, la colhoz, unde şi eu am petrecut multe zile alături de ea, ajutând-o la prăşit sau strânsul roadei. Îmi aduc aminte cu mare drag când luam prânzul în câmp şi toată lumea se aduna sub un copac şi scotea de-ale gurii. Mâncarea părea cea mai gustoasă după muncă, la aer liber. Familia Calancea este una mare, o soră şi patru fraţi, suntem împrăştiaţi prin lume, dar tot timpul cu gândul unul la celălalt.

>> Când şi cum a intrat muzica în viaţa ta?
Cel care mi-a făcut cunoştinţă cu muzica pentru prima dată a fost cumnatul meu, Victor, care mi-a arătat câteva acorduri la chitara acustică. Ţin minte că prindeam totul destul de repede, ba chiar furam, adică redam ceea ce vedeam că face el. Peste vreo două luni, la şcoală s-a format primul ansamblu vocal instrumental, m-am dus şi eu la audieri, unde l-am întâlnit pe primul meu profesor, regretatul Serghei Ţurcanu, aşa-zisul Tarzan. El a cântat un pasaj pe care eu l-am memorat, apoi am fugit acasă, am luat chitara şi mi l-am amintit. A doua zi, am interpretat bucata în faţa profesorului, la care el mi-a spus: „Tu o să fii basist”. Asta se întâmpla prin clasa a şasea.

>> Şi atunci părinţii ţi-au cumpărat prima chitară?
Cam peste o jumătate de an, după ce au văzut că exersam la chitara acustică ca la una bas, iar mâinile îmi erau pline de bătături însângerate. La rugămintea şi cu susţinerea fraţilor, părinţii mi-au procurat prima chitară bas. Se numea „Ural” şi avea doar trei corzi (basul normal are patru). Peste o jumătate de an, mi-am cumpărat şi a patra strună, şi îmi părea că sunt prea multe corzi. La multe nunţi şi petreceri am cântat cu acea chitară.

>> Astăzi câte chitare ai? Cât investeşti în ele?
Am mai multe, dar asta e doar începutul. Recent mi-am luat două şi am mai pus ochiul pe încă două, de mărci foarte personificate. Dar cel mai des cânt pe un „Schecter Carbon” şi „Elrick”, iar dacă e vorba de pop-rock, atunci cânt la „Music Man Sting Ray 5”. Ceea ce ţine de jazz, am un „Fretles”, făcută de meşter, dar prefer să cânt jazzul şi la contrabas. Fiecare dintre aceste instrumente îşi are specificul său. Mai am câteva care se prăfuiesc pe acasă. Desigur, şi prima mea chitară am păstrat-o. Din moment ce pun suflet în ele, probabil nu o să le vând niciodată, cu toate că e o investiţie mare. Pe lângă chitare, am o sumedenie de efecte ce mă ajută în calitate de solo bas.

>> Ai careva idoli-chitarişti sau modele? Pe cine îl consideri cel mai mare chitarist al lumii?
Nu am idoli şi mă cam tem de cuvântul acesta, dar sunt basişti celebri care au influenţat mersul chitarei bas în muzică, cum ar fi Jaco Pastorius, James Jamerson, Marcus Miller. În privinţa celui mai mare chitarist, chiar nu pot să-i compar, pentru că fiecare are personalitatea şi valoarea sa în muzică şi eu percep muzica nu ca pe un sport, ci ca pe un act artistic. Dintre basiştii moldoveni, m-au influenţat Nicolae Caragea şi Sergiu Teaca, ambii au lucrat cu trupa „Millenium”.

Data, locul naşterii: 4 ianuarie 1977, 
s. Movileni, r. Glodeni
Studii: 3 ani la Universitatea Tehnică din Moldova, Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, masterand chitară bas şi contrabas în jazz
Stare civilă: căsătorit cu muzica
Premii: multe, dar cel mai drag premiu sunt aplauzele publicului.

>> Chitară acustică sau electrică? Pe care o iubeşti mai mult?

După un pop cântat (mult) la chitara electrică, mă întorc cu mare drag la contrabasul acustic, care am senzaţia că respiră şi şopteşte câteodată, numai că nu fiecare îl aude. După contrabas, revin la chitara electrică, care îmi dă „posibilitatea” să-mi arăt dracii… Aşa că sunt două iubite ce se completează una pe cealaltă. Dar nu cânt cu ambele odată. (râde)

Marc Oselschi (pian), Alex Calancea (bas), Sergiu Vatavu (chitară), Nicolai Russu (tobe)

>> La ce alte instrumente cânţi?
Nu sunt omul care ar vrea să cânte la toate instrumentele, dar am petrecut mult timp studiind specificul fiecărui instrument, mai ales al tobelor, care sunt, după părerea mea, cele mai grele instrumente. Basul fără tobe puse la punct e ca o căruţă fără cai.

>> Ce înseamnă să acompaniezi un interpret sau o trupă din R. Moldova?
Pentru „Alex Calancea Band” e o experienţă în plus, deoarece acompaniem foarte des concerte televizate şi, evident, nu ai dreptul la nicio greşeală. Pe lângă asta, trebuie să fii atent la solist, ca să nu schimbe sau să uite vreo strofă şi trebuie să ieşi dintr-o situaţie jenantă fără ca publicul să simtă ceva.

>> Dar din străinătate?
Noi nu facem nicio diferenţă între artiştii noştri şi cei din străinătate, scenă mare sau mică, ne străduim să avem o atitudine profesionistă peste tot.

>> Cu cine dintre artişti şi ce fel de proiecte de colaborare ţi-ai dori?
Dacă vorbim de R. Moldova, atunci noi am colaborat cu toţi artiştii de valoare. Acum mi-aş dori să punem accentul şi pe repertoriul propriu, ceea ce şi vom face anul acesta.

>> Care ar fi Top 5 cele mai memorabile proiecte ale „Alex Calancea Band”?
Dan Bălan, Natalia Barbu, Arsenium, Geta Burlacu, Olia Tira.

>> Cum a fost perioada „Millenium” din viaţa ta? Lecţii învăţate?
Cea mai importantă perioadă în cariera mea muzicală. Am avut mare noroc să fac parte din trupa „Millenium” şi să mă îndepărtez de muzica de restaurant spre o muzică bună. Cu „Millenium” am făcut cunoştinţă cu scena. Am avut multe concursuri, concerte, turnee, am depus efort, am făcut sport, am avut certuri în privinţa viziunilor muzicale şi chiar a caracterelor umane. De fapt, această perioadă m-a călit şi m-a format ca artist.

>> Ce ai învăţat în anii în care te-ai aflat cu Dan Bălan în SUA?
Dan mi-a dat ocazia să lucrăm cu mari producători ai lumii muzicale, să trăim în sânul show-businessului, să cântăm pe scene mari şi stadioane. Dacă la „Millenium” am crescut pe plan tehnic, atunci munca alături de Dan m-a debarasat de sentimentul de inferioritate că suntem din Moldova şi am crescut pe plan psihologic, ceea ce e foarte important în meseria noastră, să fim open minded. Acum fac parte din echipa lui de live session şi avem multe concerte împreună.

>> Ai schimbat recent componenţa bandului şi se pare că ai ajuns la o formulă destul de fericită. Cum e să cânţi, să reprezinţi şi să faci managementul unui colectiv în acelaşi timp?
E o perioadă de început, zic eu. Este destul de greu să o faci pe instrumentistul şi managerul, dar şi să creezi ceva nou în muzică. Mă bucur mult că am reuşit să aducem muzica în teatru, creând muzica spectacolului „Jack Faromana”, am experimentat filmul, fiind banda sonoră live a unui festival de film, am depus mult efort ca estrada naţională să fie cântată live, aşa cum o făceau altădată trupele „Orizont”, „Plai”, „Noroc”, am creat un album nebunatic de muzică instrumentală, am făcut publicitate, am avut turnee şi festivaluri, am acompaniat mulţi artişti. Dar simt că suntem la început şi, atâta timp cât am alături profesionişti ca Marc Oselschi, Nicolae Russu, Sergiu Vatavu, Sandu Arcush, pentru „Alex Calancea Band” nu există cuvântul „imposibil”.

>> Concertul de lansare a albumului „Road to Home” a adunat o sală arhiplină. Pentru ce fel de public este muzica lui Alex Calancea?
Încerc să fac muzică aproape pe înţelesul tuturor, de aceea am două proiecte, unul de muzică fusion-instrumental, ce ne plasează la nivel de profesionişti în materie de instrumente şi al doilea – mai pe înţelesul tuturor, mai comercial, un produs cu mai multe voci, cu un sound bun în direcţia pop-rock. Dar dacă vorbim de albumul „Drumul spre casă”, e făcut în stilul anilor ‘70, când o astfel de muzică era ceea ce numim noi astăzi comercial, adică aduna stadioane pline şi avea vânzări de milioane. Cam ceea ce a făcut trupa „Weather Report”.

>> Ţi s-a împlinit visul cel mare?
Nu am visuri mari, îmi propun scopuri clare şi reale, pentru a le putea îndeplini. De fapt, visul meu s-a împlinit, sunt pe scenă, am un band de profesionişti în spate şi avem multe proiecte.

>> Din experienţa ta, cât de bine se poate vinde un produs muzical din Moldova?
Cred că Dan Bălan, cu proiectele sale, a spart gheaţa în această privinţă. Astăzi
avem proiecte ca Sasha Lopez, Mishelle, Cătălin Josan, destul de des solicitaţi peste hotarele ţării. Cu apariţia diferitor torrente, unde poţi încărca muzică gratis, vânzările merg prost mai în toată lumea, în schimb artiştii se străduiesc să concerteze cât mai mult, să-şi perfecţioneze şi personifice atitudinea şi ţinutele scenice.

Formula de succes a fenomenalului spectacol-concert „Jack Făromână sau istoria unui contrabasist” (după povestirea lui Stefano Benni) - Alex Calancea Band, Andrei Sochircă şi Olia Tira.

>> Pe ce poţi schimba o chitară de-a ta?
Pe nimic. Ceea în ce pun suflet deja îmi aparţine, adică face parte din mine.

>> Cea mai importantă femeie din viaţa ta?
Muzica, asta o spune şi mama, şi iubita.

>> Care este secretul succesului lui Alex Calancea?
Nu cred că Alex Calancea are mare succes, dar ceea ce am acum se datorează în special muncii, puţinului talent şi intuiţiei pe care cred că le am. 

Text: Rodica Trofimov. Foto: Roman RYBALEOV.

Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon

Eu ma mindresc cu acest baiat, ne leaga foarte multe amintiri,suntem sateni si sincer ma mindresc. Bravo Alex...
Anatol Cazacu. movileni   -  
11 Octombrie 2013, 18:05
Sus ↑
Alex cind mai vii pe la parinti la movileni, vino si pe la mine, te rog.
Anatol Cazacu. movileni   -  
11 Octombrie 2013, 18:13
Sus ↑
B?e?i sunte?i extraordinari. M-am convins a suta oar?. Nu fac parte din genera?ia voastr?, dar m-a?i pl?cut din prima ,cum vam auzit. La orice spectacol m? ?ncarc suflete?te, spiritual cu energiai, d?ruirea, munca, dragostea, responsabilitatea, efortul, d?ruirea, felul de a fi voi ?ns?? ?n scen? deosebi?i. Ultimul spectacol a fos a interpretului nostru Adrian Ursu. A doua zi la serviciu am povestit colegelor numai despre voi, de arangerile muzicale: Botgros- Calancea, bravoooooooooooo.Avem talente, avem tineri, avem valuori care au dorin?a d-a munci cu adev?rat pentru ?ara noastr?. V? doresc s? fi?i auzi?i, s? fi?i v?zu?i, s? fi?i aprecia?i, s? fi?i promova?i etc,etc,etc.Dac? ar munci ?i parlamentarii no?tri ca ?i voi am ajunge foarte, foarte,foarte departe. V? doresc chear din tot sufletul mult? baft? ?i s? cuceri?i lumea, chear o merita?i. Probabil ?i pe 24.05.2014 voi fi al?turi de voi.Succeseeeee.
Larisa Ialoveni   -  
15 Mai 2014, 09:47
Sus ↑
Alex, bravo că nu ai uitat de unde vii, și mai ales de Tarzan. Ai succese mari
ion cotirsau   -  
05 Iulie 2014, 22:04
Sus ↑





* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău
+19°