VIP Magazin
15 Decembrie 2019
Print
Print
Print
Print
Ala Herţman. Despre bucuriile şi tristeţile femeilor frumoase
Iunie 2005, Nr. 14

Ala Herţman. Despre bucuriile şi tristeţile femeilor frumoase

Comentează   |   Cuprins

A apărut pe lume dintr-o mare dragoste. Mama ei l-a iubit foarte mult pe bărbatul cu care a conceput-o. Evident, din această dragoste putea să apară pe lume doar un copil foarte frumos.

Ala Herţman este una dintre cele mai cunoscute modele de la noi, am văzut-o aproape în toate spoturile şi pe toate panourile publicitare ale marilor companii. A apărut în spoturi din România şi Franţa, în pictoriale de modă ale revistelor de profil din Rusia, SUA, România, Turcia.  Însă fata care ne zâmbeşte frumos şi enigmatic nu e doar o imagine. Are o personalitate puternică, e plină de vise şi speranţe şi mai e şi foarte curajoasă.

Nu regretă nimic din ce i s-a întâmplat în viaţă, chiar dacă a avut parte, în egală măsură, de bune şi de rele. Consideră că, până la această vârstă, a luat prea puţin de la viaţă şi s-ar fi putut mai mult.

Ar putea să scrie o carte în care primul capitol să fie despre visele care se împlinesc neapărat, dacă îţi doreşti foarte mult acest lucru. Crede că frumuseţea vine din interior şi dacă o persoană nu are suflet, devine respingătoare, indiferent de exterior. A acceptat să ne vorbească despre tristeţile şi geloziile femeilor frumoase, dar şi despre secretele fericirii şi sursa optimismului din viaţa ei.

Modellingul a fost pasiunea ta din copilărie?

Nu, în copilărie îmi doream să fiu medic. Îmi amintesc, eram o dată la bunica şi am găsit un porumbel cu aripioara frântă pe care i-am bandajat-o. Până la urmă, porumbelul a murit, dar nu din cauza mea! Am vrut atât de mult să-l ajut... Sunt singura care nu am urmat tradiţia familiei noastre. Sora mea mai mare este medic, mama este farmacistă, - de altfel, toţi ai familiei au profesii legate de medicină. În schimb, eu, pe când eram în clasa a unsprezecea, am realizat că visul meu cel mai mare este să apar în filme. Cred că acest lucru va fi posibil în curând, poate chiar peste câteva luni.

Multe femei îşi doresc să fie frumoase. Ce este pentru tine frumuseţea - un noroc, o binecuvântare sau o povară?

Ruşii au o vorbă – să nu te naşti frumoasă, ci fericită. Cred că şi frumuseţea exterioară poate aduce fericire. Dar se întâmplă că lumea îţi judecă mai mult exteriorul şi nu se gândeşte că după această „copertă” se ascunde o fiinţă cu sentimente, vise, speranţe. De multe ori s-a întâmplat să cunosc pe cineva care să recunoască faptul că impresia lui despre mine s-a schimbat radical după prima întâlnire.

Cum reacţionează bărbaţii din jurul tău?

În prezent, pentru mine există un singur bărbat. Am o relaţie pe care o tratez la modul serios. Până la vârsta de 24 de ani, am fost împreună cu cineva pe care îl consideram bărbatul vieţii mele, dar povestea noastră a sfârşit mai puţin romantic, chiar dacă relaţia în sine a fost una frumoasă... Din păcate, bărbaţii nu ştiu să preţuiască ceea ce li se oferă.

Să nu-mi spui că aţi rămas prieteni!

Nu, nu am rămas prieteni, ar fi fost ceva absurd. Până la urmă, am rămas cu nimic.

La propriu sau la figurat?

La propriu. În plan sentimental, inima mea a învăţat să reziste şi să fie puternică. Astăzi sunt mai pragmatică, mai atentă. Dar nu e ceva dramatic, simt că trăiesc acum senzaţia că totul abia începe. Am planuri grandioase şi o persoană care are curajul să-şi facă proiecte mari după o astfel de experienţă este o persoană care s-a vindecat. Voi începe curând filmările unui serial, nu la Chişinău, evident. De asemenea, pentru vara asta am multe planuri de călătorie. Voi pleca într-o croazieră prin Italia, Franţa, Monaco, Spania...

Impresionant, dar nu te superi dacă o să te rog să zăbovim un pic la tema iubirilor?

Nu, deloc.

Ce s-a întâmplat cu relaţia despre care spui că te-a marcat şi câţi ani a durat?

Câteva luni nu ne-au ajuns pentru a putea spune acum că am fost împreună şase ani... Nu-mi place să vorbesc prea mult pe tema asta, dar cred că trebuie să spun o dată lucrurilor pe nume şi să nu mai revin la acest subiect. În general, totul a fost foarte bine, nu m-am aşteptat însă că o relaţie de dragoste poate avea şi asemenea consecinţe. Aveam planuri să trăim împreună, ne-am cumpărat apartament, l-am aranjat după bunul nostru plac. Îmi cumpăra cadouri, mă făcea să cred că mă idolatrizează. Însă, când ne-am despărţit, mi-a luat totul şi mi-a spus că nu-mi poate permite să trăiesc în locuinţa noastră. A fost unica persoană din viaţa mea în care chiar am crezut, îmi doream copii de la el, ca până la urmă să realizez că relaţia noastră e o minciună! În paralel, el mai avea pe cineva. Nu am bănuit nimic, eram atât de orbită de dragoste. Am regretat că am fost atât de naivă să mă dedau total, să sacrific o mulţime de lucruri pentru cineva care nu merita. Şi dacă înainte îmi era frică de gura lumii, mă răneau toate nimicurile pe care le luam în seamă, acum realizez că viaţa mea e doar a mea şi trebuie să o trăiesc aşa cum îmi place mie. Gura lumii nu o astupi, oricum.  

Cum ţi-ai revenit? Ai plâns în pernă? Te-ai închis în casă?

Nu, înseamnă că nu mă cunoşti! Nu m-am izolat de nimeni, dar am slăbit binişor. Am realizat că trebuie să merg mai departe, am început să fac mai mult sport, am deschis o firmă, apar mai des în public, la evenimentele mondene şi îmi acord mai multă atenţie. Deşi am fost rănită dureros şi rana încă mai doare, sper că în curând nu îmi voi mai aminti de asta, pentru că acum sunt cu cineva, e o relaţie care prinde contur. Ne cunoaştem de mult timp, dar am început să ieşim împreună recent. Acum am multe motive să fiu optimistă şi cred că în viaţa mea personală lucrurile bune abia încep.

Poţi să ne spui şi când vor apărea copii în viaţa ta?

Îmi doresc foarte mult un băieţel şi o fetiţă. Pentru moment, e mai important să am un post foarte bun, o familie, să mă întorc cu bucurie acasă. Nu vreau bogăţie, pentru mine banii nenumăraţi şi maşinile luxoase nu contează prea mult. Îmi doresc să am parte de strictul necesar şi să pot avea ocazia să-i ajut pe cei apropiaţi, să fiu alături de persoana dragă.

În pofida salariilor mici, cum reuşesc femeile noastre să arate foarte bine şi să se îmbrace cu atâta gust?

Eu, spre exemplu, îmi cunosc stilul, ştiu ce trebuie să îmbrac ca să arăt bine şi, atunci când am nevoie de ceva, ştiu exact unde trebuie să merg şi ce trebuie să cumpăr. În ultimul timp cumpăr haine mai mult din Moscova, dar găsesc şi la Chişinău lucruri deosebite.

Cât timp ai fost model?

Timp de nouă ani. Cariera mea de model a început la „Prestige”. Valentina Radcenco, prima mea profesoară în domeniu, mi-a fost o a doua mamă. De la ea am învăţat cum trebuie să mă machiez, să mă comport, să mă îmbrac, cum să păşesc. Ea mi-a dat şi lecţii de actorie. Apoi am participat la concursul Top-Model, unde m-am plasat pe locul II şi aşa a început totul. Am vizitat România, am făcut publicitate la diverse vopsele pentru păr, apoi am fost la Paris, iar la Chişinău am făcut publicitate la vinuri, la telefonie mobilă, nici nu le mai ţin minte pe toate...

Chipul tău a putut fi văzut pe panourile publicitare din oraş, la televizor. Cum te simţeai când te vedeai la orice pas?

Într-adevăr, multă lume mi-a memorizat chipul din aceste reclame şi mă recunoştea pe stradă, în localuri. Îmi place enorm să apar în spoturile publicitare, e o ambiţie de model, dacă vreţi. Bani din astea nu prea ies, dar m-am obişnuit deja că lumea mă recunoaşte oriunde merg. Într-un timp, nu mă simţeam prea bine când până şi chelnerii mă întrebau: „Dumneavoastră sunteţi pe panoul acela, nu-i aşa?”. Pe urmă am înţeles că aceste lucruri sunt inevitabile într-un oraş mic.

Dintre locurile pe care le-ai văzut, unde ai vrea să revii?

Visul meu e să călătoresc în toată lumea până în momentul în care voi întemeia o familie. Vreau să revăd, însă, Parisul. Este un oraş extraordinar.

Se spune că franţuzoaicele nu sunt chiar atât de frumoase pe cât se vorbeşte...

E adevărat. Eu nu accept stilul sport în vestimentaţia mea de zi cu zi. De fiecare dată când ies din casă, mă îmbrac elegant, iar încălţămintea trebuie să fie, neapărat, pe tocuri. În Franţa, femeile se îmbracă altfel. Când mergeam pe stradă, bărbaţii se opreau în dreptul meu.

Unde nu-ţi place să faci cunoştinţă?

Nu are prea mare importanţă împrejurarea în care cunoşti un om. Dar sunt omul care alege şi nu apare niciodată într-o companie întâmplătoare. Îmi aleg prietenii şi oamenii cu care ies, pentru că vreau să petrec timpul aşa cum îmi place mie, să am parte doar de emoţii pozitive.

E adevărat că bărbaţilor le plac mai mult blondele?

Nici un bărbat pe care l-am cunoscut nu mi-a spus că aş fi mai puţin interesantă sau incitantă decât o blondă.

De ce există prejudecăţi despre modele şi, în general, despre persoanele care activează în show-biz că ar fi „mai uşuratice”?

Deoarece în meseria asta există foarte multe capcane. În jurul nostru roiesc mulţi bărbaţi bogaţi, cu oferte avantajoase şi intenţii nu tocmai curate. Unele tinere nu ştiu să evite astfel de capcane, iar mai apoi regretă. Şi mie mi s-au făcut propuneri indecente, au încercat şi pe mine să mă convingă să accept anumite lucruri, dar mă bucur că am fost tare de fire, că am avut un bun sfătuitor - mama. Ea m-a ajutat să evit ofertele dubioase.

Eşti geloasă?

Da.

Şi cum se manifestă gelozia ta?

Mă doare mult, dar mă strădui să nu arăt ce simt. Pot să vin acasă şi să plâng, sau să merg în maşină şi să plâng. Dar nu e în firea mea să răstorn cafeaua pe haina cuiva sau să fac scene isterice. Am văzut cum arată asta dintr-o parte şi mi-am spus că într-o astfel de situaţie nu voi nimeri niciodată. Sunt geloasă, într-adevăr, dar mă străduiesc să nu întrec limita. Ştiu că sunt unică, şi bărbatul care mă iubeşte nu va mai găsi alta ca mine. Iar cel cu care sunt acum are gusturi foarte bune.

Cum reuşeşti să faci faţă concurenţei enorme din lumea modei?

Sunt o fire mai calmă. Dacă m-au ales pe mine iniţial pentru o publicitate şi a doua zi am fost anunţată că altcineva va face această publicitate, în scurt timp voi apărea într-un proiect mai mare şi mai prestigios, mai avantajos, care îi va umbri pe cei care m-au respins. Cred că mă iubeşte Dumnezeu, Lui îi sunt recunoscătoare.

Acum reprezint imaginea Companiei „Godina International”, am încheiat un contract exclusiv pentru anul 2005 şi am o mulţime de planuri.

Ce mesaj ai adresa cititorilor revistei?

Tot ce se întâmplă în viaţa noastră, se întâmplă spre binele nostru. Iar ce nu se întâmplă, e tot spre binele nostru. Cred că dacă am fi cu toţii optimişti, am trăi într-o lume fantastică. Viaţa chiar este frumoasă dacă ştii s-o trăieşti.

Liliana Popuşoi

Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon






* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău
+10°