VIP Magazin
Print
Print
Print
Print
Sorina Obreja în echipa pro mămicilor
Martie 2013, Nr. 106

Sorina Obreja în echipa pro mămicilor

Comentează   |   Cuprins

E mai altfel, deşi pare aceeaşi... o întâlnim în continuare în fiece seară la ştirile de noapte de la PRO TV, nu a făcut o schimbare de look şi o recunoaştem la fel de uşor de la primul „bună seara”, dar poartă în privire un licăr aparte, vocea i-a devenit mai mieroasă, iar zâmbetul mai cald. E mai altfel pentru că a devenit mamă.


>> Cum s-a schimbat viaţa ta de când eşti mămică?
Înainte de a veni pe lume Emilia, credeam că sunt fericită şi că viaţa îmi oferise tot ce e mai bun. Acum sunt de o mie de ori mai fericită şi uneori mă întreb: cum am putut oare să trăiesc atâţia ani fără ea? Mă temeam să devin mamă, mi se părea o responsabilitate prea mare, dar acum nu am nici urmă de îndoială că a fost cel mai frumos cadou pe care puteam să-l primesc vreodată de la viaţă. Da, viaţa mea s-a schimbat brusc, am mai multe griji, dorm mai puţin, dar toate astea sunt atât de neînsemnate când văd micuţa asta dolofănică şi drăguţă lângă mine. Important e că de şapte luni, viaţa mea are mai mult sens şi mai multă culoare.

>> Ce reacţie ai avut atunci când ai ţinut pentru prima dată în braţe copilul?
În primele secunde nu-mi venea să cred că e copilul meu. Am cuprins-o, iar ea s-a lipit involuntar de mine şi mi-a devenit brusc atât de dragă. Cred că într-o secundă mi-au trecut prin minte un milion de gânduri. Vroiam să fac totul ca să-i fie bine, dar mă simţeam atât de neîndemânatică. Câteva nopţi la rând nu puteam să dorm, vroiam să o păzesc tot timpul şi nu mă săturam să o privesc şi să o admir.

>> Descrie-o în câteva cuvinte pe Emilia. Cu cine seamănă?
Emilia este foarte delicată şi înţelegătoare, chiar dacă nu poate să exprime asta, eu am învăţat să-i citesc în ochi dorinţele şi chiar părerile. Se uită cu tristeţe când deschid uşa ca să plec la serviciu, dar nu plânge, cred că nu vrea nici ea să mă rănească. Şi se bucură enorm când ne revedem. E jucăuşă, tot timpul veselă şi foarte curioasă. Mie mi se pare că seamănă cu mine, soţul crede că seamănă cu el – la acest capitol încă nu am ajuns la un numitor comun.

>> Cine i-a ales numele? Ce semnificaţie are?
Numele i l-am ales împreună, la „consiliul familiei”. Făcusem o listă din care am tot exclus pe rând, până am decis că Emilia e cel mai gingaş şi mai sonor nume. Cred că i se potriveşte. Atât. Nu ne-am bazat pe alte semnificaţii.

>> Care a fost cel mai frumos moment din „cariera” de mamă? Dar cel mai greu?
În fiecare zi descopăr un nou „cel mai frumos moment”. Savurez fiecare gest nou pe care îl face, fiecare sunet. M-am bucurat enorm când i-am auzit primul gângurit, apoi când i-am văzut primul zâmbet, când prima dată mi-a apucat strâns degetul în mânuţa ei. Acum râde cu toată guriţa şi mi se pare că mai emoţionant decât asta nu poate fi nimic. Cel mai greu îmi era când încă nu o înţelegeam pe deplin, când cerea ceva de la mine şi eu nu ştiam ce anume vrea. Acum deja suntem bune prietene şi ne înţelegem din priviri.

>> Cum ai reuşit să scapi de kilogramele acumulate în perioada sarcinii? În cât timp ai revenit la greutatea iniţială?
În prima lună s-a dus cea mai mare parte din greutate fără să fac nimic. Ulterior, am început să ţin o dietă uşoară din care am exclus dulciurile, alimentele sărate şi grăsimile. Un pic de sport – n-o să vă mint – nu mult. Şi, la două luni de la naştere, aveam deja greutatea de până la sarcină. Iar ulterior, fără să vreau, s-au mai dus câteva.

>> Cum a primit familia PRO un nou membru, pe Emilia?
La vreo jumătate de oră după ce am născut, le-am trimis colegilor un mesaj ca să-i anunţ despre eveniment şi imediat am primit o mulţime de felicitări şi urări de bine. Cred că s-au bucurat sincer pentru mine.

>> La cât timp de la naştere ai revenit pe sticlă? Cât de grea/uşoară a fost prima emisie?
La trei luni după naştere am revenit la muncă, având program deplin şi pentru a prezenta jurnalul de noapte. După cinci luni de absenţă, aveam emoţii ca la primul jurnal din cariera mea, dar acestea s-au împrăştiat imediat după primul „bună seara”. Îmi fusese dor, aşa că am revenit cu entuziasm şi cu forţe noi.

>> Emilia te-a văzut la televizor? Dacă da, cum a reacţionat?
Emilia priveşte jurnalul de noapte aproape de fiecare dată. O perioadă foarte lungă mă aştepta şi nu adormea decât când mă vedea acasă. Nu ştiu dacă m-a recunoscut la început, dar din ce mi-a povestit soţul, ştiu că întoarce capul spre televizor imediat cum aude vocea mea. Şi eu, din cealaltă parte a ecranului, simt că am un telespectator atât de drag şi lucrez cu mai mult entuziasm. În plus, i-am promis că la sfârşitul fiecărui jurnal o să-i zâmbesc şi fac asta, chiar dacă de multe ori ea doarme deja.

>> Ai găsit echilibrul între carieră şi familie sau regreţi că nu stai suficient alături de cei dragi? Cât de greu se ajunge la acest echilibru?
Nici tot timpul din lume nu mi-ar ajunge să stau alături de cele mai dragi fiinţe. Dar, am ales să fac şi carieră şi mi-am asumat această responsabilitate pe deplin. Nu regret nimic şi sunt mulţumită că cei de acasă mă înţeleg şi nu-mi reproşează niciodată că le sunt mai puţin timp alături.

>> Prezinţi în continuare jurnalul de noapte, cum îţi organizezi timpul?
M-am obişnuit deja la jurnalul de noapte. Regimul meu este deja altul decât al celor care lucrează de dimineaţă. Mă culc mai târziu, iar dimineaţa dorm mai mult. Şi Emilia şi-a creat cam acelaşi regim, aşa că ne sincronizăm.

>> Ce faci când ţi-e foarte dor de ea?
Când mi-e foarte dor de ea, sun acasă şi o rog pe mama (căci în timpul zilei ea mă ajută şi are grijă de copil) şi o rog să mi-o dea pe Emilia la telefon ca să-i aud vocea. Îi vorbesc, iar ea gângureşte mirată pentru că vocea sună diferit din telefon. Şi aşa ne alinăm ambele dorul.

>> Ce este cel mai important în creşterea unui copil?
Cel mai important este să-l tratezi ca pe un egal, pentru că înţelege totul. Să nu crezi că dacă nu poate să-şi exprime sentimentele, nu înţelege ce se întâmplă în jurul său, să-i oferi toată dragostea şi tandreţea fără nicio rezervă, să-i vorbeşti şi să-i ceri părerea oricât de mic ar fi.

>> Ai vrea ca Emilia să-ţi urmeze calea în televiziune?
Aş vrea ca Emilia să-şi aleagă singură calea în viaţă, aşa cum şi pe mine părinţii m-au lăsat să decid. Dacă o să facă televiziune, o să mă bucur. Vreau doar ca ei să-i placă meseria pe care şi-o va alege aşa cum mie îmi place a mea.

(Text: Doina Popa. Foto: fotoroom.md Stilist: Ellina Sert. Vestimentaţie: Pro fashion şi Koton. Loc: salonul de mobilă INDO)

Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon






* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău
+1°