VIP Magazin
Print
Print
Print
Print
Nunţile sezonului. Indiana Frunză-Zlotea şi Lilian Zlotea
Decembrie 2007, Nr. 44

Nunţile sezonului. Indiana Frunză-Zlotea şi Lilian Zlotea

Comentează   |   Cuprins

A fost odată ca niciodată... Banal început, pentru o banală istorie de dragoste. Era 15 iunie, când ne-am cunoscut. 2001. În centrul Chişinăului, la umbra unor platani bătrâni, sau tei, stejari, nu cred că mai contează... ursitoarele îşi făceau meseria, iar noi sorbeam din sucul asupra căruia bâzăia musca într-o veselie.

Cît de mult timp a trecut de când ne-am întâlnit prima oară şi cîte a fost să trăim de-atunci. Plouase în dimineaţa ceea, mama îşi sărbătorea ziua de naştere, iar eu, după un şuvoi în două cu glodul de pe marginea drumului, proiectat pe rochia mea nouă de o maşină la intersecţie,  nu-mi dădeam seama, nesimţita de mine, că priveam ca o apucată spre cel mai deosebit bărbat pe care soarta poate să ţi-l dea gratuit.

Da, chiar a trecut atâta vreme...

Pare imposibil, dar atâtea au fost. Cine-ar fi crezut că el putea să se îndrăgostească din prima, că eu nici peste douăzeci de ani nu-i voi spune că m-am îndrăgostit de el peste o lună când a venit gripa peste mine, iar el toată noaptea a ţinut mâna pe fruntea mea... Cine-ar fi crezut... că ne vom pupa peste vreo două luni, deşi ne mutasem împreună de o lună, că ne vom pierde între mulţi străini care nu puteau înţelege ce înseamnă “inimi-pereche” şi ne vom reîntâlni cu exactitatea ceasurilor elveţiene peste 2 ani de tăcere şi vom începe lupta pentru eliberarea iubirii noastre din mrejele multora...Nimeni, niciodată nu a vrut mai mult decît noi să fim împreună.

...Era timid, senin, şi avea nişte ochi! Ah, ochii lui, m-au nenorocit pentru totdeauna. Mă înecam în ei. Erau plini de ploaia torenţială ce tocmai se terminase, de roua emoţiei ce se cuibăreşte ca o hoaţă în suflete singuratice, de verdele – broticiu al verii abia coborâte pe peron, de zîmbetul ghiduş al aventurierului ce-şi imaginează prima întâlnire. Ei mă priveau pe sub gene şi mă întrebau un singur lucru... Ce facem noi aici?

Nunta, nunta a fost aşa cum am visat. A noastră. Cu naşi cum numai poţi să-ţi doreşti, cu “baba de la nord” şi sarmale, plăcinte cu “poalele-n brâu” şi găină dreasă cu smântână. Cu “Lăutarii” şi cu miri. Tineri, frumoşi şi fericiţi. Mirele avea nişte ochi în care s-au spălat toate gândurile rele aduse de unii “dragi oaspeţi”, iar mireasa.... A fost una. Mireasă. Şi-am încălecat... (Indiana)

Sus ↑

 Comentarii: CommentsTitleIcon






* Nu sunt admise comentariile ce conţin cuvinte indecente şi atacuri la persoană.


code
Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău
+1°