VIP Magazin
Print
Print
Print
Print
Noiembrie 2014, Nr. 125

Două femei

Două femei cu două povești care mi-au tulburat liniștea acestei toamne. Istorii care singure mă găsesc, care vin peste mine când sunt ocupată cu altceva și îmi inundă viaţa, mă bulversează, îmi strică toată ordinea pe care abia de reușesc să mi-o construiesc. Uneori mă întreb dacă le pot duce pe toate și cum să fac să nu uit nimic din câte văd, cunosc, aflu și simt… Mă uit la toată lumea prin prisma sufletului mai întâi și apoi a meseriei. E o boală sau e normal? 

Mănăstirile Irinei. Este jurnalistă, foarte bună. Rectific, a fost jurnalistă. Foarte bună. Acum nu știu cine este. Nici ea nu știe. Face parte de 20 de ani din vieţile noastre, ale prietenilor. Cu intermitenţe. Are obiceiul să dispară pe câţiva ani și apoi să reapară. Senină, dar de fiecare dată altfel. Doar râsul e același. E ca Lili din „Rătăcirile unei fetei nesăbuite” de Llossa. Prima oară, acum vreo șapteani, s-a întors glamouroasă. În Kenzo și Givenchy. Apoi, peste alţi ani, a revenit matură și gânditoare. După asta, am pierdut-o iar. Și uite că, zilele trecute, mi-a intrat în birou ca o nălucă. În negru, cu șal pe cap, călugăriţă. A fost în căutarea lui Dumnezeu. L-a căutat în cărţi de filosofie, apoi prin mănăstiri, și nu l-a găsit nicăieri așa ca El să-i spună: „Stai aici, Irina, ăsta e locul tău.” A exclus din viaţa ei orice ispită franţuzească legată de parfumuri, branduri vestimentare și cosmetice. Irina (acesta e noul ei nume) este acum undeva între două lumi. Una legată exclusiv de credinţă, religie, Dumnezeu și alta, lumea noastră, în care ar vrea poate să revină, dar i-a pierdut pulsul… Nu a deschis televizorul de doi ani și nu a citit decât vieţile sfinţilor. Nu a scris, deși i-a fost dor… Luptă ba cu ea cea din trecut, apoi luptă cu ea cea de acum, apoi iar… e mereu mutilată de întrebări fără răspuns, într-o continuă și chinuitoare, și disperată căutare a sinelui…

Durerea nopţilor Nataliei. Cu Natalia ne-am văzut într-o zi de sâmbătă. Mi-a spus povestea ei despre tumoarea la creier… Nu știi ce să spui când auzi asta de la o fată frumoasă și sclipitoare de douăzeci și… de ani. Soluţii salvatoare nu prea sunt. Singura soluţie este credinţa. Așa că ea a decis să creadă, să spere și să trăiască fiecare zi din viaţa ei ca pe o sărbătoare pentru care mergi la coafor, îţi faci machiajul, te îmbraci foarte frumos și te întâlnești cu cei mai scumpi oameni. Ziua e o fată veselă, iar noaptea învaţă să trăiască cu durerea. O durere care i-a ucis orice amintire despre un somn profund și dulce. Natalia iubește viaţa și vreau să cred că e o dragoste reciprocă între ele două…

Astea sunt poveștile pe care nu le veţi găsi în revistă. Dar, cu siguranţă, într-o ediţie de mai târziu. Oricum, revista pe care o ţineţi acum în mâini este una care îmi place. Are de toate. Personalităţi pe care și le-ar dori orice jurnalist într-un interviu, topuri pe care și le-ar dori orice revistă în paginile sale. Pictoriale senzuale și emoţionant de frumoase, pe care o să le căutaţi și luna viitoare. Temă pentru acasă. Luna asta vreau să învăţ să nu-mi pese de lucrurile de care nu trebuie să-mi pese. Să nu mă doară. Să tac. Să uit. Să mă prefac uneori. Să nu mai tolerez ce nu mi se potrivește. Dar și să iubesc tot ce îmi place. Și să nu uit să fiu recunoscătoare. Vă permit să vă inspiraţi.

Cu drag, Rodica Ciorănică

Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău
+10°