VIP Magazin
Print
Print
Print
Print
Noiembrie 2013, Nr. 114

 

Baku




1 noiembrie m-a prins la Baku,
unul dintre puţinele oraşe în care am păşit ca acasă şi din care am plecat cu strângere de inimă, ca de acasă. Emoţii pe care le poţi avea doar graţie oamenilor deschişi şi calzi, care te tratează ca pe un oaspete de seamă. Sunt momente în care ajungi să te întrebi cine eşti tu să meriţi asemenea atitudine generatoare de fericire? Dar nu era ceva personal, de aceeaşi atitudine au avut parte şi cei aproape 1000 de invitaţi la Baku International Humanitarian Forum. Am ajuns acolo ca să fim impresionaţi de tot ce înseamnă Azerbaidjan şi cultura sa, dar şi ca să vorbim despre multiculturalism, toleranţă, globalizare şi efectele ei.  


Pe cât de tentată sunt să scriu despre uluitoarea evoluţie a acestui stat, pe atât de nerăbdătoare sunt să povestesc despre preocupările elitei intelectuale a lumii ajunse la Baku… Mă opresc totuşi la tema mea, la câteva curiozităţi de la masa rotundă la care au participat câteva sute de ziarişti din toată lumea.  

Cel mai mare ziar din lume e o publicaţie japoneză pe care o citesc 15 milioane de oameni. Prin comparaţie, alte 30 de milioane de oameni urmăresc pe Twitter ce rochie a îmbrăcat azi Lady Gaga, dacă e din carne sau peşte, ce tocuri şi ce lenjerie poartă sau nu. Alarmant, dar interesul pentru informaţia de proastă calitate este incomparabil mai mare decât pentru informaţia la care muncesc sute de ziarişti care nu publică nimic până nu verifică din câteva surse. Costurile pentru a produce o asemenea informaţie sunt uriaşe, pe când costurile despre găurile de pe ciorapii vedetelor nu costă nimic. Locuim într-o lume care se prăbuşeşte (sau se reconstruieşte?) din cauza lipsei totale de valori…

Nu ştiu, să mă bucur că, indiferent în ce colţ al lumii trăim, problemele sunt aceleaşi şi deci şi soluţiile lor vor fi asemănătoare? Vorbind despre dezinteresul pentru lectură al noilor generaţii, colegul din China ne împărtăşeşte experienţa sa: are trei copii şi i-a mânat la citit cu... vărguţa. Exact aşa a spus – cu vărguţa, doar că în chineză. Domnilor, şi în China este vărguţă! Şi în China sunt copii care nu vor să citească! Şi, ştiţi, vărguţa a ajutat! Acum copiii lui sunt dependenţi de cărţi. Eu aş zice să o încercăm şi pe asta. Uşor, uşor, să nu ne acuze cineva de violenţă în familie.

Abia aştept să revin în ediţia viitoare cu un reportaj detaliat din Azerbaidjan şi cu impresii care ne-ar putea încuraja visurile patriotice, dar şi acţiunile… În contextul reflecţiilor mele de mai sus, în această ediţie aflaţi de la boşii de la Sun Comunications de ce de Crăciun privim televizorul în loc să comunicăm, iar de la Chiril Gaburici, moldoveanul din fruntea „Azercell”, Baku - cât loc ocupă comunicarea în viaţa noastră plină de gadgeturi şi tehnologii. Unde câştigăm şi unde pierdem graţie evoluţiei. Lectură frumoasă!

Cu drag, Rodica Ciorănică

Meteo
Curs valutar
Horoscop
Chişinău
+14°